Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale și secretarii de stat au susținut miercuri o conferință de presă

Au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse în ianuarie - februarie 2017

Ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, și secretarii de stat Liviu Marian Pop, Gigel Paraschiv și Gabriel Liviu Ispas au susținut miercuri, 15 februarie 2016, o conferință de presă în cadrul căreia au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse de Ministerul Educației în perioada ianuarie - februarie 2017.

Vă prezentăm mai jos transcrierea declarațiilor făcute în cadrul acestui eveniment.
Pavel Năstase, ministrul Educației Naționale: Bună ziua şi bine aţi venit la Ministerul Educaţiei Naţionale! Este prima conferinţă de presă pe care conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale o organizează în noua formulă.
Aşa cum observaţi, sunt prezenţi domnii secretari de stat Gigel Paraschiv, care răspunde de învăţământul universitar, Liviu Pop, care are în responsabilitate învăţământul preuniversitar şi Gabriel Ispas, care coordonează direcţia juridică, relaţiile internaţionale şi afacerile europene, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu Guvernul.
Obiectivul acestei conferinţe de presă a fost acela de a vă comunica principalele măsuri pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le-a luat în acest timp scurt de la învestirea noului Guvern. Aşa cum bine ştiţi, misiunea noastră este aceea de a implementa programul de guvernare PSD-ALDE. A fost adoptat în Parlament bugetul, aşteptăm acum ca preşedintele ţării să promulge legea bugetului ca să intrăm cu toate pânzele sus, ca să spunem aşa, în programul de guvernare.
În acest interval de timp au fost o serie de măsuri foarte vizibile şi cu impact foarte mare asupra întregii comunităţi din învăţământul superior. O primă măsură a fost creşterea salariilor cu 15% pentru tot personalul din învăţământul din România. Studenţii au bursele mărite: de la alocaţia de 83 de lei s-a ajuns la 201 lei. Este, dacă vreţi, o creştere istorică. Nu cred că s-a mai întâmplat un asemenea eveniment din această perspectivă. Am asigurat gratuitatea transportului studenţilor pe calea ferată. Sunt, de asemenea, o serie de programe în derulare, „Cornul şi laptele" şi un program care a început de curând şi anume „masa caldă", organizat în 50 de unităţi şcolare, selectate anterior. în care, în mod experimental vom oferi această masă caldă, urmând ca în funcţie de rezultatele acestui program-pilot să extindem această facilitate.
Din punct de vedere al investiţiilor, pe cele două componente - învăţământ preuniversitar şi învăţământ universitar - în programul de guvernare este prevăzută construcţia a 2.500 de unităţi şcolare, creşe şi grădiniţe noi. Avem, de asemenea, în buget fondurile pentru a finaliza o parte din obiectivele de investiţii aflate în derulare. Anul acesta vom începe construcţia a 500 de unităţi şcolare noi pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, avem un număr de 30 de cămine studenţeşti noi pentru care există studiile realizate. Și aceste investiţii se vor derula prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice. Beneficiar va fi Ministerul Educaţiei Naţionale, dar nu vor fi derulate prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Aş dori pe scurt să vă informez despre domeniul învăţământului preuniversitar. Suntem la zi în momentul de faţă cu programele şcolare pentru gimnaziu şi anul acesta trebuie să realizăm manualele şcolare pentru clasa a V-a, primul an de gimnaziu. Referitor la acest subiect, vreau să vă spun că intenţia noastră este să evaluăm ce s-a produs până în prezent. Dincolo de activitatea principală (și anume să asigurăm elevilor de clasa a V-a şi pentru toţi elevii din alte clase manualele şcolare la data de 1 septembrie), noi dorim să avem şi un feedback a ceea ce s-a făcut până în prezent, adică vom începe cu învăţământul primar şi vom continua cu celelalte forme de învăţământ, astfel încât să putem trage anumite concluzii, pe care şi publicul, părinţii şi dumneavoastră, presa, le semnalaţi din timp în timp.
Toată lumea spune că în învăţământul preuniversitar copiii sunt foarte stresaţi pentru că stau foarte mult timp în şcoală, se plictisesc și că avem o rată a abandonului foarte mare. Deci toate lucrurile acestea trebuie analizate şi puse în acest context al sistemului de învăţământ, pentru că dacă vom avea o pregătire corespunzătoare la nivelul învăţământului preuniversitar, vom avea și studenţi foarte bine pregătiţi în învăţământul universitar. În privinţa resursei umane, putem să avem manuale şcolare foarte bune, dar e nevoie și de dascăli care să posede, să fie pregătiți şi să cunoască toate noile tehnologii, tot ceea ce înseamnă inovativ în materie de educaţie şi de proces de învăţare. Din această perspectivă ne dorim foarte mult ca prin proiecte finanţate la nivel european să derulăm această pregătire a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Altfel spus, ca preocupare permanentă e descongestionarea programelor pentru elevii din preuniversitar, dublată de dorința de a-i duce către un program de pregătire în care să deprindă, în principal, cum să înveţe şi mai puţin cum să memoreze cunoştinţe. Şi când spun acest lucru, mă refer în primul rând la partea de gimnaziu, dar e valabil și pentru învățământul primar. În această perspectivă, elevii trebuie să dobândească acele aptitudini de a fi bine educaţi, de a se comporta în mod corespunzător în societate şi de abia după aceea vine problema asimilării  cunoştinţelor, a susținerii de diverse examene, a evaluării, pentru că experienţa mondială ne spune acest lucru. Japonezii, care sunt printre primii în materie de educaţie, au un program în acest sens, un program de educaţie foarte bine structurat din care cred că putem să învăţăm şi noi.
Aş vrea să spun câteva cuvinte şi despre învăţământul universitar. După cum ştiţi, universităţile au autonomie universitară, aceasta se respectă nu de acum, ci dintotdeauna. În perspectiva unor transformări care s-ar dori să fie realizate în domeniul învăţământului universitar, este importantă consultarea beneficiarilor acestui sistem şi când spun acest lucru mă refer la o consultare instituţională prin intermediul Consiliului Naţional al Rectorilor şi al unor consorţii pe diverse domenii de specializare, care vor fi partenerii noştri în tot ceea ce vom întreprinde. Avem, de asemenea, în lucru o serie de hotărâri de guvern care vizează începerea anului universitar 2017-2018, de exemplu hotărârea de guvern pentru aprobarea cifrei de şcolarizare finanţată de la bugetul statului pentru specializările şi programele de studii care vor intra în funcţiune în noul an universitar. M-aş opri aici şi în continuare îi rog pe colegii mei, pe secretarii de stat pe fiecare domeniu în parte, să facă scurte prezentări ale activității.
Biroul de comunicare
Trimite email
sâmbătă, 21 decembrie 2024, 15:51:06 Ora standard a Europei de Est