Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Joi, la Biblioteca Universității, lansare de carte

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Universităţii din Oradea vă invită joi, 8 decembrie 2016, ora 11.30 la lansarea de carte „Transilvania, starea noastră de veghe", de Ioan-Aurel Pop

Evenimentul va avea loc în Sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea.
Ioan-Aurel Pop, istoric român, profesor universitar şi membru al Academiei Române este director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române şi a condus, atât Institutul Cultural Român din New York, cât şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.
Din anul 2012 este rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În anul 1989 a obţinut doctoratul în istorie cu teza intitulată ,,Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI". Temele predilecte de cercetare fac parte parte din domeniul istoriei medievale şi moderne timpurii precum: instituţii ale Transilvaniei, naţiunea medievală, paleografia latină şi limba latină ca limbă a izvoarelor etc. Preocupat de istoria Transilvaniei, este autor a peste 50 de cărţi, tratate şi manuale şi a peste 300 de studii şi articole publicate la edituri de prestigiu şi în periodice din peste 20 de ţări. Din anul 2015, este preşedintele Comitetului Naţional al Istoricilor din România şi reprezentantul României în Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice.
Ioan-Aurel Pop este o personalitate eminentă, iar culegerea „Transilvania, starea noastră de veghe" atestă acest lucru. Autorul face, în cartea dumnealui, „o pledoarie pentru echilibru, convins fiind de relativitatea cunoaşterii trecutului şi de imposibilitatea aflării adevărului absolut", după cum scrie Mircea Muthu. În cartea sa, Ioan-Aurel Pop abordează teme precum: Şcoala Ardeleană şi naţiunea română din Transilvania în Secolul Luminilor, Marea Unire şi Sărbătoarea Naţională, Contribuţia Transilvăneană la fondarea Academiei Române, Despre educaţie prin limbă şi istorie etc. De asemenea, istoricul evocă în paginile sale nume importante ale istoriografiei româneşti: Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor şi Ştefan Pascu. Cartea de faţă poate fi considerată o adevărată carte de vizită a autorului pentru care istoria este însăşi temelia prezentului. Istoria Transilvaniei noastre este plină de durere şi de învăţăminte. „Organizarea modernă a Transilvaniei s-a datorat în mare masură ordinii imperiale româno-germane şi, cu precădere, reformelor înfăptuite de împăraţii Maria Terezia şi Iosif al II-lea. Echilibrul politic, religios şi etnico-naţional din Transilvania în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea - atâta cât a fost - s-a realizat, promovat şi dezvoltat graţie rolului de arbitru jucat de Viena." (fragment din carte)
Activitatea domnului Ioan-Aurel Pop stă sub semnul unui îndemn pe care l-a respectat cu sfinţenie încă din copilărie: „Fă ce vrei, dar fii primul în ceea ce faci", i-a spus tatăl dumnealui în momentul în care tânărul Ioan-Aurel Pop s-a aplecat asupra studiului istoriei.
În cartea sa, „Transilvania, starea noastră de veghe", istoricul, academicianul şi profesorul universitar, Ioan-Aurel Pop, „restituie la modul ştiinţific, dar şi afectiv, o forma mentis autohtonă, continuând astfel linia de referinţă a istoricilor şi universitarilor români", declară criticul şi istoricul literar, Mircea Muthu. Istoricul Emil Turdeanu afirmă că „ardelenismul este o formă cotidiană de existenţă, iar transilvanii sunt esenţa românismului". De la Ioan-Aurel Pop învăţăm o lecţie de istorie.
Vă aşteptăm la o întâlnire de excepţie cu istoria Transilvaniei!
Claudia Teodora Ignat

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:19:04 Ora standard a Europei de Est