Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Administrația Prezidențială răspunde scrisorii deschise adresate de dl rector Ioan Dzițac

Pe 23 septembrie 2016, am publicat scrisoarea deschisă adresată de rectorul Universității Agora din Oradea, dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac, președintelui Klaus Johannis, prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului Educației, președintelui Consiliului General al CNATDCU, președintelui Comisiei al CNATDCU - informatică, președintelui ARACIS și președintelui CNR - S.O.S.: Quo Vadis informatica românească?

Pe 13 octombrie, Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare, răspunde prin adresa semnată de consilierul de Stat, Ligia Deca.
Stimate domnule Dzițac,
La Administrația Prezidențială am primit scrisoarea dumneavoastră deschisă cu privire la educația informatică din România. Apreciem în mod deosebit această contribuție, succintă și bine argumentată.
Vă asigurăm că vom avea în vedere, în contextul proiectului România Educată, propunerile dumneavoastră. Vă adresăm totodată rugămintea, în măsura în care considerați oportun, de a completa formularul de consultare al primei etape a Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare, disponibil până pe 15 octombrie, la adresa www.romaniaeducata.eu
Cu deosebită considerație,
Consilier de Stat
Ligia Deca
Cei care nu cunosc conținutul Scrisorii deschise adresate de domnul rector Ioan Dzițac, îl pot afla acum.
STIMAȚI DOMNI,
Vă supun atenției o temă serioasă și gravă, care ne privește pe toți: S.O.S.: QUO VADIS INFORMATICA ROMÂNEASCĂ?
,,Principala problemă a educaţiei informatice nu este formarea informaticienilor profesionişti, ci educaţia pe care o primeşte masa tinerilor, indiferent de orientarea lor profesională". (Grigore C. Mosil)
,,Ceea ce se numește ,,formarea de competențe digitale" se rezumă în esență la activitatea de butonare, dar nu se referă la întrebarea esențială: cum articulăm cultura tradițională cu cea digitală?" (Solomon Marcus)
,,Învățământul românesc nu poate fi însănătoșit decât din interior, cu contribuția unor decidenți și actanți cu viziune și voință". (Anonimus)
Paradoxul nr. 1: Ne lăudăm cu performanțele unor informaticieni români, pe bună dreptate, dar majoritatea populației României este analfabetă din punct de vedere informatic (în plină eră digitală). Internetul este utilizat ,,după ureche", e-guvernanța nu funcționează, tranzacțiile electronice sunt puține, criza de
profesori de informatică este acută ș.a.
Educația netățenească în școala românească este inexistentă (utilizarea cu pricepere și discernământ a calculatorului și a Internetului nu preocupă pe nimeni). Mulți profesori din învățământul preuniversitar și chiar universitar, în afara celor de informatică, nu posedă cunoștințe elementare de utilizare a calculatorului și Internetului (unii nu știu nici cum se trimite un e-mail sau nici măcar nu au o adresă de e-mail). Mulți profesori nu înțeleg uriașul potențial al web-educației.
Conceptul de educație pentru și prin calculator/Internet este inexistent în școala și societatea românească (în Franța anilor 80 s-a derulat un program de alfabetizare informatică, numit ,,Informatica  pentru toți", iar noi nu avem așa ceva nici în 2016).
Paradoxul nr. 2: Inversarea rapoartelor matematică-informatică: În timp ce numărul de studenți la informatică este de cel puțin de 3 ori mai mare decât cel al studenților de la matematică, numărul de conducători de doctorat la matematică este de aproximativ 3 ori mai mare decât la informatică.
Iată, de exemplu, situația din Consorțiul Universitaria (datele sunt preluate de pe paginile web ale universităților la data de 23.09.2016):...
Nu vi se pare că undeva avem o problemă?
Procentul de acoperire a posturilor de informatică din statele de funcții, cu cadre titulare, se situează undeva în jur de 50%.
Cine va preda disciplinele de informatică în universități dacă nu avem doctori în informatică, iar un student informatician, angajat part-time la o firmă, câștigă cât un conferențiar universitar?
Se știe că la informatică sunt unele din cele mai dure și aberante criterii minimale de abilitare (și se preconizează că vor deveni și
 mai dure). Face cineva studii de impact înainte de a stabili aceste criterii? Sunt ele realiste? Sunt echitabile în raport cu alte domenii?
De ce un economist poate deveni profesor universitar, la informatică economică - de exemplu, cu ,,4 articole ISI în reviste cu factor de impact mai mare ca zero", dar  sunt cazuri la informatică unde nu poți deveni nici măcar conferențiar universitar cu 20 de articole ISI în reviste cu factor de impact peste 0,5, în condițiile în care salarizarea pentru o anumită funcție didactică este aceeași, indiferent de specializare?
Paradoxul nr. 3: În gimnaziu se introduc disciplinele TIC și informatică, în licee funcționează specializări de
 matematică-informatică și informatică-intensiv, dar pentru specializarea informatică din facultate modulul pedagogic este CU TAXĂ, iar programe de licență pentru profesori de informatică sau masterate didactice nu există.
Cine va preda informatica în învățământul preuniversitar? Cum vom putea face față în învățământ problemei salariilor mari oferite de către firme informaticienilor versus salarii mici în învățământ? Dar în perspectivă, cine îi va pregăti pe informaticieni?
Paradoxul nr. 4: Specializările de informatică din centrele din afara Consorțiului Universitaria, în ciuda creșterii numărului de candidați la informatică, sunt pe cale de a fi închise din lipsă de doctori în informatică. În multe universități din centrele mici există câte 2-3 doctori în informatică, dintre care majoritatea sunt pensionabili într-un viitor destul de apropiat.
Statistici interesante...
Top abilitări în perioada 2012-2015 (sursa http://www.cnatdcu.ro/documente-utile/  )
Din aceeași sursă am numărat: Total abilitări = 759, din care la informatică doar 10, adică 1,3%. Cine va conduce doctorate în informatică în viitor?
Total număr doctori confirmați = 14.843, din care doar 68 la informatică, adică 0,45%. Cine va preda informatică în universități în viitor?
Cine va preda informatica în școlile din România în viitor, dacă și în prezent ne confruntăm cu o mare criză?
S.O.S.!!!
Soluții există și sunt simple, dar este nevoie de o voință generalizată și o abordare integrată.
Cu îngrijorare și cu speranță,
Prof. univ. dr. Ioan Dzițac
http://dzitac.ro/ro/ioan/scrisoare
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:10:06 Ora standard a Europei de Est