Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Timişoara educată - dialog la început de an universitar”

Discursul susținut, astăzi, de ministrul Educației la dezbaterea

„Timişoara educată - dialog la început de an universitar”

,,Excelența Voastră...
Dragi studente și studenți,

Deschidem astăzi (luni, 3 octombrie 2016 - n.n.), în mod oficial, anul universitar de învățământ 2016-2017 în comunitatea academică din Timișoara, la Universitatea de Vest, cu două zile înainte de celebrarea Zilei Internaționale a Educației,  deosebit de onorați de prezența Excelenței Sale, Domnul Președinte Klaus Werner Iohannis, la ceremonia de deschidere a acestui an universitar.
Inaugurarea unui nou an de învățământ este cel mai bun prilej pentru a reflecta asupra stării de lucruri din universitățile din România, dar și pentru a  pune un diagnostic lucid lipsurilor cu care ne confruntăm și pentru a stabili noi ținte pe care le putem atinge.
Dispunem astăzi de date și statistici internaţionale care măsoară, într-o manieră obiectivă, reușitele noastre, dar care arată și lipsurile și neîmplinirile pe care ar trebui să le putem remedia și îndepărta în anii care vin. Astfel, pentru că lucrurile pot fi cunoscute mai bine prin comparație, poziționarea universităților românești în ranking-urile universitare internaționale ne oferă o imagine cantitativistă asupra performanțelor universitare în domeniul formării specialiștilor de care are nevoie societatea și al cercetării științifice. Deși sistemul de evaluare prin ranking-uri nu poate capta toată complexitatea, nuanțele și realitatea efectivă ale activității universitare, este neîndoios că prin comparare cu alte universități ale lumii putem afla mai bine unde ne plasăm, cât de mult am realizat din ceea ce ne-am propus și cât de subiectivă este propria noastră imagine de sine.
Din cele aproape o sută de universități acreditate azi în România, un număr destul de mic se plasează pe poziții care sunt identificate nominal în ranking-uri relevante precum QS World Universities Ranking sau Times Higher Education, în timp ce nici o universitate românească nu reușește încă să fie prezentă în ranking-ul World Class Universities (Shanghai Jiao Tong). Astfel, de pildă, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Universitatea de Vest din Timişoara formează o grupă destul de omogenă de universități românești care, în mod constant, se plasează pe pozițiile 601+ sau 701+ în aceste două ranking-uri. Ele ocupă poziții meritorii, reușind să se plaseze în top 500 la clasificarea pe domenii de predare și cercetare.
Este bine? Este rău? Este suficient? Ei bine, pentru a plasa această întreagă discuție într-un context de referință, vă invit să luaţi în considerare faptul că în aceste ranking-uri sunt evaluate în jur de 36.000 de entități cu rang universitar și de cercetare, din care aproximativ 18.000 sunt universități comparabile ca structură și funcționalitate cu universitățile românești. A te plasa pe poziția 601+ înseamnă a fi în primele 3-4% universități ale lumii. Acum, să comparăm, vă rog, bugetele de miliarde de euro sau dolari - literalmente miliarde - pe care le au la dispoziție pentru educație și cercetare primele 100 sau 200 universități ale lumii, cu cele 3-4% din PIB care revin, în mod real, învățământului în România. Cum ni se mai par rezultatele acestor ranking-uri?! Vrem învățământ modern, eficient, competitiv internațional? Vrem cercetare de vârf, care să conteze și care să plaseze România alături de țări care au forță și impact în acest domeniu? Ei bine, atunci să luăm hotărârile politice care sunt cerute de logica acestei probleme. Să manifestăm în fapte, și nu doar în vorbe, angajamentul politic necesar pentru a susține educația, formarea, învățământul și cercetarea. Acestea reprezintă cheia dezvoltării durabile a unei țări în epoca modernă.
Universitatea trebuie să fie un centru de inovare durabilă, de transformare și de modernizare a întregii societăți. Dar cum anume? Pe de o parte, educând, oferind studenților săi o educație de calitate, care nu doar să îi specializeze, ci și să îi formeze ca indivizi. Iar din această perspectivă, rămân la credința că o universitate comprehensivă, cum e aceasta unde ne aflăm astăzi, nu trebuie să fie evaluată și judecată reducționist și limitativ, numai pe baza mecanismului de cerere-ofertă și de angajabilitate.
Pe de altă parte, prin cercetare, dezvoltare și inovare mediul academic trebuie să își canalizeze resursele pentru a găsi răspunsuri la nevoile și la problemele comunității mai largi din care face parte. Cunoașterea trebuie să se întoarcă spre comunitate, iar pentru aceasta universitatea nu poate fi decât un centru puternic de iradiere al ideilor și un motor al dezvoltării și al schimbării sociale.
Nu mă număr, totuși, printre aceia care consideră că doar statisticile sau datele cantitative reflectă adecvat realitățile noastre instituționale, după cum nici nu cred că doar o infuzie de bani ar fi panaceul pentru problemele de sistem și pentru asigurarea calității educației și cercetării. Dimpotrivă, cred cu tărie că o universitate se definește, mai întâi de toate, prin valorile pe care le slujește în mod real în activitatea sa zilnică și pe care nu doar le clamează în mari narațiuni justificative, evocate în mod retoric, din când în când, la adunări festive.
Care sunt, atunci, valorile și idealurile care, în opinia mea, definesc și călăuzesc o universitate puternică? Universitățile moderne s-au așezat, chiar de la întemeierea lor, sub dezideratele valorice și idealurile care au dat coerență și identitate modernității culturale europene. În timp, învățând din reușite, dar mai ales din greșeli și eșecuri, am reușit să cristalizăm trăsăturile definitorii și determinante ale misiunii și funcțiilor noastre în viața societății, anume căutarea adevărului și formarea noilor generații în spiritul dezvoltării capacității de a cunoaște și de a descoperi lucruri noi, care să sporească înțelegerea noastră sau care să ne ajute să rezolvăm chestiuni sociale presante și importante.
Ne punem activitatea didactică de predare și de formare sub semnul îndemnului kantian ,,Sapere aude!" (Îndrăznește să cugeți! Ai curajul să gândești cu mintea ta!), înțelegând că formarea deplină a studenților noștri, ca membri maturi care participă la viața democratică a societății, se realizează nu numai prin pregătirea lor ca specialiști, care trebuie să cunoască foarte bine domeniul lor de specialitate, ci și prin dezvoltarea gândirii lor critice și prin atitudinea morală pe care și-o asumă - prin aspirația și efortul de a ieși din starea de tutelare intelectuală și de minorat, cum spunea Kant - atitudini pe care trebuie să le manifeste în toate acțiunile lor. La rădăcina lucrurilor, știm bine lecția filosofică a modernității: valorile epistemice ale adevărului științific, ale onestității și deontologiei cercetării sunt indisolubil corelate cu valorile morale ale binelui public și ale corectitudinii atitudinilor, acțiunilor și gesturilor noastre. Cunoașterea autentică nu se produce și nu acționează într-un vacuum etic, căci Adevărul și Binele sunt două fațete ale aceleiași condiții umane: adevărul este pentru cunoaștere ceea ce binele și corectitudinea sunt pentru acțiune. Nu putem ignora adevărul și pretinde, cu toate acestea, că putem realiza binele social și politic.
Unii ne-au atras atenția și ne-au criticat pentru atitudinea noastră intransigentă, din ultimii ani, de a spune adevărul în chestiuni care țin de deontologia cercetării științifice în domeniul doctoratelor. Răspunzând, mă adresez tuturor acelora care, de bună credință fiind, s-au întrebat dacă a spune adevărul, în legătură cu titluri academice obținute în mod incorect din punctul de vedere al deontologiei cercetării, nu trădează o slăbiciune a instituției. Ei bine, convingerea mea puternică este aceea că a recunoaște propriile slăbiciuni și greșeli, acolo unde și atunci când ele pot fi dovedite, nu este câtuși de puțin un semn de slăbiciune, ci dimpotrivă unul de tărie. Aceasta este o atitudine morală și nu una politică sau juridică. Onestitatea, în acest caz, nu este o valoare politică, ci una etică. Trebuie să accepți adevărul, chiar și atunci când recunoașterea sa publică nu te pune într-o lumină favorabilă. Aceasta este una dintre virtuțile perene ale unei universități și ale intelectualilor care o servesc; de la Socrate și Platon, până la Havel, și seria, negreșit, va continua, intelectualii au avut și au obligația morală de a spune puterii adevărul, chiar și atunci, sau mai ales atunci când acesta nu este câtuși de puțin confortabil. De aceea, universitatea nu este, nu poate fi și nici nu trebuie să fie o instituție care acționează politic sau care să fie anexată politicului. Autonomia față de puterea politică este o valoare fundamentală a unei universități și o precondiție a posibilității de a cerceta și de a putea comunica în mod liber adevărul. Pentru că altfel, spunerea în public a adevărurilor inconfortabile poate fi compromisă. Aceasta este logica tuturor demersurilor noastre din ultimii ani de a insista asupra funcționării autonome inconturnabile a organismelor universitare.
Ne aflăm la Timișoara, oraș simbol prin lupta și jertfa sa pentru România de astăzi și, cred eu, cea de mâine. Pentru a construi, însă, o Românie de mâine, e nevoie mai întâi de o întoarcere către sine a noastră, a reprezentanților mediului academic. Trebuie să ne curățăm universitătile de practici care ne umbresc instituțiile și sunt ,,pete" pe reputația întregii comunități academice. Constatăm, iată, cum practici de ani lovesc acum în credibilitatea noastră, iar aceia dintre noi, din ce în ce mai mulți, care sunt prezenți in spațiul internațional știu ce înseamnă pierderea reputației. Pentru toți studenții noștri de azi și de mâine avem datoria de a duce acțiunile noastre până la capăt. În această toamnă vom demara evaluarea școlilor doctorale, iar primele școli doctorale care vor fi evaluate sunt acelea care vulnerabilizează sistemul academic românesc prin faptul că au arătat deja lumii că furtul intelectual nu e un accident. Și pentru a elimina orice discuție cu privire la poziția mea de ministru, dar și la aceea de rector al Universității din București, voi solicita ca și universitatea unde predau să fie evaluată printre primele.
Dragi studente și studenți,
Anii aceștia sunt, într-adevăr, pentru dumneavoastră cei mai intenși, cu experiențe si trăiri pe care nu le veți mai putea regăsi. Bucurați-vă de această perioadă, învățați din experiențe şi de la oamenii extraordinari pe care îi veți întâlni. Vreau să vă adresez o rugăminte: canalizați energia, entuziasmul, creativitatea și bunăvoința voastră către comunitate. Faceți bine comunității, fiți voluntari în orice proiect în care vi se cere ajutorul. Nu vom putea progresa, ca națiune, dacă nu vom cultiva și consolida solidaritatea, dacă nu vom înțelege să ne apropiem unul de celălalt și nu ne vom ajuta fără a cere nimic în schimb. Încurajați-i și pe cei de lângă voi să fie voluntari pentru cauze în care cred.
De altfel, sunt convins că entuziasmul vostru poate schimba și universitatea. Spiritul unei universități este dat, în primul rând, de studenții săi. De aceea, fac un apel la colegii mei profesori sau rectori: nu ignorați vocea studenților, implicați-i! Ascultați-le problemele, găsiți împreună soluții. Pentru că autonomia universitară înseamnă și responsabilitate publică. Mai mult, o universitate își clădește încrederea publică nu doar pe reputație academică, ci și pe transparența deciziilor și prin dialogul consistent și activ cu toți cei care participă la viața ei. Cred că aici trebuie să depunem cu toții eforturi mai mari.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Închei, urându-vă tuturor un an academic mai bun, în care provocările să reprezinte imbolduri și pași spre schimbare și dezvoltare. Îmi doresc ca, împreună cu Dvs., să consolidăm forța și credibilitatea instituțiilor academice. Să le transformăm în instituții puternice, capabile să răspundă nevoilor prezentului și să ne pregătească studentele și studenții pentru întrebările viitorului.
Vă mulţumesc!"
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
ministrul Educației Naționale și al Cercetării Științifice,
membru corespondent al Academiei Române
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 10:24:49 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...