Lege pentru studenți

 Documentul face referire la problemele studenților și la faptul că momentan nu există nicio lege care să reglementeze exact drepturile și obligațiile ce le revin acestora și că nici proiectul Legii învățământului superior nu le dă speranțe că situația studenților se va îmbunătăți. În adresă au fost  menționate câteva dintre lacunele legislației în vigoare care permit prin anumite paragrafe eliminarea studenților de la luarea deciziilor sau diminuarea importanței lor în activitatea de conducere de la nivelul instituțiilor de învățământ superior, dând ca exemplu clar componența biroului de senat. Această structură este una executivă și de cele mai multe ori decizională, dar deși ea este aleasă de către un senat în care studenții reprezintă 25%, în componența ei raportul student-cadru didactic poate fi de 1 la 28. De asemenea, a fost specificat faptul că biroul senatului în variantă restrânsă fără reprezentantul studenților (rector, prorectori și secretar științific) se poate întâlni de câte ori dorește sub pretextul că nu are caracter oficial, fiind „doar” o ședință de lucru. Considerând situația nefirească, am solicitat ca în reglementările ce vor urma să fie formulat ca în toate stucturile de conducere, studenții să fie reprezentați în proporție de 25%.
Lipsa de spații alocate reprezentanților studenților este o altă problemă specificată, de cele mai multe ori este aproape imposibil contactul dintre studenți și reprezentanții lor legali, întrucât aceștia nu beneficiază de niciun spațiu (nici măcar câteva ore pe săptămână). Problemele și dificultățile întâmpinate de studenți în constituirea de asociații profesionale sau federații studențești au fost și ele abordate. Nu am omis nici faptul că studenții din consiliul facultății, biroul consiliu, senat, biroul senat sau orice tip de comisii din universitate pot avea cursuri sau seminarii la ora desfășurării sedințelor structurilor în care își reprezintă colegii și am cerut soluționarea acestei probleme.
Legea ar trebui să aibă la bază concluziile unei consultări a studenților din senatele universităților din România, precum și a federațiilor naționale studențești. Inițierea unui asemenea demers legislativ nu poate fi decât în beneficiul Învățământului superior românesc a cărui evoluție trebuie îndreptată spre a crea absolvenți cât mai competitivi și mai implicați în mersul societății din care fac parte.
Solicit sprijinul tuturor reprezentanților mass-media și organizațiilor studențești naționale pentru ca studenților români să le fie acordate condițiile dintr-o țară civilizată.
Adrian Dumitru DUME,
președintele studenților din senatul Universității din Oradea