Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat beneficiază de finanţare de bază

Chiar e adevărat?

Învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat beneficiază de finanţare de bază

Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri, 2 martie 2016, o Hotârâre potrivit căreia unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditat vor primi finanţare de bază de la bugetul de stat, prin bugetele locale, la un nivel similar celei acordate pentru învăţământul preuniversitar de stat.

Astfel, finanţarea de bază în limitele costului standard per elev/preşcolar va fi asigurată de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional.
Costurile standard per elev/preşcolar alocate învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat sunt similare celor aprobate pentru învăţământul preuniversitar de stat. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.
Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă
 Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură. De exemplu, costul standard per elev din învăţământul gimnazial din mediul urban va fi în 2016 de 3.043 lei/an, iar cel din mediul rural va fi de 3.499 lei/an. Pentru învăţământul liceal teoretic, costul standard din mediul rural va fi egal cu cel din mediul urban, respectiv de 3.043 lei/an. Unităţilor de învăţământ care au clase cu elevi ce studiază în limba maternă a minorităţilor li se alocă suplimentar fonduri, în funcţie de coeficienţi care au fost stabiliţi având în vedere nivelul,/filiera,/profilul, mediul urban/rural.
Finanţarea cheltuielilor cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi a celor pentru bunuri şi servicii. Cheltuielile cu pregătirea profesională includ şi cheltuielile legate de formarea continuă şi evaluarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditat. Concret, costul standard per elev din învăţământul gimnazial din mediul urban (considerat coeficientul 1) în 2016 este stabilit la 321 lei/an. Acest tip de costuri este determinat prin aplicarea unor coeficienţi de diferenţiere la valoarea coeficientului 1, de bază (costul standard per elev din învăţământul gimnazial din mediul urban în 2016, care este stabilit la 321 lei/an). Coeficienţii de diferenţiere sunt stabiliţi în funcţie de tipul unităţii de învăţământ (grădiniţă, şcoala gimnazială, liceu teoretic, şcoală profesională, colegiu), numărul de elevi înscrişi, zone de temperatură (sunt şase zone de temperatură identificate), precum şi mediul urban/rural. De exemplu, pentru un liceu din zona 1 (judeţele Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman) cu până la 300 de elevi înscrişi, coeficientul aplicat va fi 1,1386, în timp ce pentru aceeaşi categorie de unitate de învăţământ situată în zona 6 (judeţele Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava) coeficientul aplicat va fi 1,2752.
Unităţile de învăţământ vor transmite până la 20 noiembrie a fiecărui an calendaristic unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora îşi au sediul şi inspectoratelor şcolare numărul de elevi/preşcolar pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare,/domeniu. Datele vor fi transmite administraţiilor judeţene a Finanţelor Publice, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea repartizării sumelor defalcate din TVA.
Unităţile de învăţământ particular şi confessional acreditat care beneficiază de finanţare de bază au obligaţia să facă publice informaţii cu privire la sumele primite, numărul de elevi/preşcolari şi forma de studiu pentru învăţământul acreditat, modul de utilizare a sumelor defalcate din TVA primit de la bugetul local.
Informaţii suplimentare
Începând cu anul 2016 statul asigură finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar obligatoriu particular şi confesional acreditat, de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, prin bugetele locale, potrivit prevederilor Legii Educaţiei Naţionale şi legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Biroul de comunicare
Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 20:06:37 Ora standard a Europei de Est