Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce simt copiii despre viața lor?

La vârsta de 8 ani

Ce simt copiii despre viața lor?

Peste 17.000 de copii cu vârsta 8 ani din 16 țări de pe patru continente au fost întrebați despre experiențele lor și părerile asupra propriei vieți.

Cercetările cu acest grup de vârstă sunt foarte rare. Prezentăm acum studiul cel mai divers și cu cea mai mare acoperire întreprins vreodată la nivel internațional asupra vieții copiilor privită prin propria lor perspectivă. Al doilea raport al studiului Children's Worlds (Lumile copiilor), publicat azi, cuprinde rezultate importante ce pot fi folosite pentru a îmbunătăți viața copiilor din toată lumea. Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a anunțat că va sprijini un alt val de anchetă care va începe în 2017.
Frankfurt/Zurich, 16 februarie 2016:
Rareori perspectiva copiilor asupra vieții este subiect de cercetare. Studiul Lumile copiilor dorește să umple acest gol. În cadrul studiului, copiii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor între care viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire.
Cei mai mulți copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări se simt mulțumiți cu viața lor, dar o minoritate (în jur de 6%) a acestora are niveluri scăzute de bunăstare. Procentul copiilor cu niveluri foarte reduse de bunăstare variază de la sub 3% în Columbia și România la peste 9% în Etiopia, Coreea de Sud și Marea Britanie.
15% dintre copiii români de 8 ani nu au calculator și 24% nu au acces la Internet de acasă. Deși în general sunt mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 42% dintre aceștia sunt adesea sau întotdeauna îngrijorați de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele sunt la fel de fericite ca și băieții, dar sunt mai mulțumite de școală decât aceștia. În schimb, fetele sunt mai nemulțumite de locurile de joacă disponibile, dar și de colegii lor de școală. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.
Potrivit profesorului Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării, „toți cei responsabili de bunăstarea copiilor români ar trebui să ia rezultatele acestui studiu ca punct de plecare al eforturilor de conștientizare și al preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Deși copiii români sunt în general fericiți, ei sunt printre cei mai nemulțumiți din toate țările incluse în studiu de spațiile de joacă disponibile. Climatul relațional din școală dar și din afara ei lasă mult de dorit, copiii noștri având nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională, dar și de insatisfacție cu prietenii. Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți".
Simon Sommer, director de Cercetare la Fundația Jacobs, care a finanțat cercetarea, a spus: ,,Acest proiect este extrem de inovator. Raportul de față prezintă, pentru prima dată, perspectiva copiilor în vârstă de 8 ani asupra vieții și bunăstării lor. Fundația Jacobs continuă să sprijine ,,Lumile copiilor", întrucât suntem convinși că acesta va furniza informații unice, valoroase pentru oricine este interesat să înțeleagă și să îmbunătățească viața copiilor și tineretului".
Iată unele rezultate-cheie ale raportului:
Îngrijorarea față de bani
Peste o treime dintre copiii intervievați au declarat că sunt îngrijorați ,,adesea" sau ,,întotdeauna" în legătură cu câți bani are familia lor în Israel, Columbia, Spania și Nepal. În Coreea de Sud și Germania cifra este mai mică de 10%.
Securitatea
Majoritatea copiilor incluși în sondaj au declarat că se simt pe deplin în siguranță acasă, la școală și în vecinătatea în care locuiesc. Cu toate acestea, 4% dintre copii nu se simt deloc în siguranță acasă, un procent similar nu se simt deloc în siguranță la școală și 9% nu se simt deloc în siguranță când se plimbă în zona în care locuiesc. Deși aceste procente sunt mici, pe ansamblu reprezintă un număr mare de copii din fiecare țară.
Plăcerea de a merge la școală - diferențe între băieți și fete
Cei mai mulți copii (62%) au fost de acord în totalitate că le place să meargă la școală. Acest lucru este mult mai mare decât în studiile noastre cu copii de 10 de ani (52%) și de 12 de ani (42%). Copiilor din Algeria și Etiopia le place cel mai mult să meargă la școală, iar copiilor din Germania, Coreea de Sud și Marea Britanie cel mai puțin. În unele țări - inclusiv Israel și șase țări europene - fetele au o părere mult mai bună față de școală decât băieții, dar în alte țări, cum ar fi Nepal și Etiopia, nu sunt diferențe între fete și băieți.
Agresiunile în școală
Mulți dintre copii au declarat că, în ultima lună, nu au fost incluși în jocuri și activități de colegi (41%) și că au fost loviți de alți copii la școală (48%). Aceste experiențe au fost mai frecvente în rândul copiilor cu vârsta de 8 ani în comparație cu celelalte două grupe de vârstă în sondaj. Procentul de copii loviți de colegi este cel mai ridicat în Estonia, Marea Britanie și Germania și cel mai scăzut în Coreea de Sud. Procentul celor neincluși în jocuri și activități de colegi a fost cea mai mare în Marea Britanie și România și cel mai scăzut în Coreea de Sud și Etiopia.
Cunoașterea drepturilor copilului
Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) răspund că știu ce drepturi au copiii. Procentul este mai mic decât în cazul copiilor de 10 și 12 ani (58%). Copiii din Columbia (73%) răspund cel mai mult că știu ce drepturi au copiii. De asemenea, în Turcia, Etiopia, România și Norvegia peste jumătate din copii răspund ,,da" la această întrebare.
Profesorul Asher Ben-Arieh, unul din investigatorii principali ai studiului și co-președinte al Societății Internaționale privind Indicatorii Copilului, afirmă: ,,Pentru prima dată, suntem capabili să auzim de la aproape 20.000 de copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări ceea ce fac, ceea ce simt și ce doresc. Această remarcabilă realizare ne învață în primul rând faptul că copiii știu mai bine decât oricine altcineva despre viața lor și că orice efort de a le-o îmbunătăți trebuie să asculte și de vocea lor".
Proiectul Lumile copiilor continuă să crească prin includerea altor țări. Astfel, Indonezia, Finlanda și Italia vor participa la al doilea val al studiului. Al treilea val va începe în septembrie 2017, primele rezultate urmând să fie publicate la începutul anului 2019.
Note și informații suplimentare
Studiul Lumile Copiilor
Lumile Copiilor, Ancheta Internațională asupra Bunăstării Copiilor (ISCWeB), este un sondaj la nivel global asupra bunăstării subiective a copiilor.
Proiectul umple un mare gol în cercetarea internațională comparativă, oferind date asupra perspectivei pe care o au copiii asupra vieții și bunăstării lor. Studiul urmărește culegerea de date reprezentative asupra vieții zilnice a copiilor, a activităților zilnice și asupra percepțiilor și evaluărilor pe care le au asupra propriilor lor vieți. Scopul este îmbunătățirea bunăstării copiilor prin creșterea nivelului de conștientizare în rândul copiilor, părinților și comunităților din care fac parte, a liderilor de opinie, a factorilor de decizie politică, profesioniștilor și publicului larg.
În cadrul valului curent de anchetă, finanțat de Fundația Jacobs, s-au strâns date de la peste 56.000 de chestionare din trei grupe de vârstă (8, 10 și 12 ani) în 16 țări - Algeria, Columbia, Estonia, Etiopia, Germania, Israel, Malta, Nepal, Norvegia, Polonia, România, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Turcia și Marea Britanie.
În România cercetarea de teren a fost întreprinsă de o echipă de cercetători și studenți de la Universitatea din Oradea, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială (responsabili prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu și conf. univ. dr. Claudia Bacter). Cercetarea cu copii de 8 ani s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.242 de elevi din clasa a doua, în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014. Raportul complet, un sumar executiv și materialele însoțitoare sunt disponibile pe pagina web a proiectului: www.isciweb.org. Curând va fi dat publicității și raportul în limba română al cercetării de teren.
Fundația Jacobs
Fundația Jacobs promovează în mod activ, pretutindeni în lume, dezvoltarea copiilor și tinerilor. A fost fondată în 1989 în Zurich, Elveția, de către antreprenorul Klaus J. Jacobs. Fundația Jacobs alocă un buget de aproximativ 40 de milioane de franci elvețieni pe an pentru finanțarea proiectelor de cercetare, a programelor de intervenție și a instituțiilor științifice. Este dedicată cercetării și excelenței științifice. În ultimii trei ani, Fundația Jacobs a sprijinit Lumile Copiilor cu aproximativ 850.000 de euro și recent a anunțat un grant de 250.000 de euro pentru finanțarea activităților de bază ale proiectului pentru a sprijini noul val al anchetei.
Alexandra Guentzer
Jacobs Foundation
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ce simt copiii despre viața lor?
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:42:02 Ora standard a Europei de Est