Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Declarație de presă

Știați că: România este țara Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării?

Declarație de presă

Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută, la care au participat aproximativ 2.500 de persoane, printre care 40 de șefi de stat din întreaga lume, dar nimeni din România, a avut ca temă principală: Cea de-a patra revoluție industrială.

Concluzia unanimă a participanților a fost că tehnologia evoluează atât de rapid, încât trebuie ca în fiecare țară să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor revoluții industriale. Raportul „Viitorul locurilor de muncă", publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri și anume că 65% din copiii care încep acum școala primară vor avea meserii care nu există în prezent. Având în vedere că roboții vor deveni principala forță de muncă de mâine, este important să creștem numărul persoanelor care dețin aptitudini tehnologice, ca aceștia să se poată adapta cerințelor de pe piața muncii în viitorul relativ apropiat.
Este important ca sistemul educațional să se reformeze pentru a pregăti generațiile viitoare să răspundă corespunzător noilor cerințe în ceea ce privește forța de muncă. În aceeași notă, politicile publice trebuie să pună accent pe crearea de parteneriate cu mediul privat, care trebuie încurajat să susțină pregătirea tinerilor, a viitorilor specialiști, a propriilor angajați, să investească permanent în formarea lor.
Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării, în timp ce media europeană este de 50%.
În aceste zile sunt dezbateri pe variantele de plan-cadru, pe reformarea sistemului de educație, pe nevoia de reformă curriculară. E o inițiativă lăudabilă și necesară, dar ar fi bine ca specialiștii care vor elabora noile politici publice educaționale să înțeleagă că e nevoie ca România să reducă prin măsuri concrete și urgente, rata „analfabetismului digital", care în prezent este foarte mare. În acest sens, se impune creșterea bugetului alocat tehnologizării învățământului și utilizarea la maximum a banilor europeni alocați pentru acest domeniu.
Este inadmisibil că deși companiile cer vehement, de ani de zile, ca sistemul de educație să genereze muncitori calificați în meseriile de care au nevoie, Ministerul Educației nu face aproape niciun progres în promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, insistând pe continuarea programului „O diplomă de licență pentru fiecare tânăr". Se alocă mult prea puțini bani pentru dotarea atelierelor școală, pentru construcția sau reabilitarea internatelor școlare care ar atrage mai mulți elevi din mediul rural în învățământul profesional. Orientarea școlară și profesională, esențială pentru identificarea aptitudinilor naturale și îndrumarea elevului spre domeniul în care poate performa, este inexistentă în școala românească.
O explicație posibilă este și lipsa viziunii cu privire la ce se urmărește; nu știm exact cum arată sau cum vrem să arate un tânăr la sfârșitul fiecărui ciclu de învățământ, ce anume ar trebui să știe și cum ar trebui să fie echipat pentru a face față cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare și evoluție.
Poate ar trebui să plecăm urechea la semnalul de alarmă tras de o personalitate marcantă ca academicianul Solomon Marcus, care afirmă că „Programele școlare abundă în lucruri nefolositoare și inutile, care plictisesc elevii" și că „elevii intră într-o stare de încordare când trec pragul școlii, astfel încât nu există o stare de plăcere și bucurie care să conducă la învățare autentică, iar elevii nu acumulează nimic și totul se pierde".
Florica Cherecheș
Deputat PNL

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 15:17:06 Ora standard a Europei de Est