Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Așa cum ne-a obișnuit, PSD una zice și alta face!

Statul are obligația constituțională de a finanța educația de bază pentru toți elevii din România

Așa cum ne-a obișnuit, PSD una zice și alta face!

PSD zice că îi pasă de viitorul tinerilor, dar blochează în mod constant finanțarea nediscriminatorie pentru elevi și pregătirea judicioasă a tinerilor pentru viitor.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.
Această prevedere nu a fost niciodată respectată, în fiecare an fiind prorogată aplicarea ei prin câte o ordonanță de urgență. Motivația guvernului, că nu ar fi bani pentru acești copii, nu e corectă, pentru că dacă un elev ar renunța la instituția privată și s-ar transfera la o unitate școlară de stat, ar beneficia de această finanțare. Statul are obligația constituțională de a finanța educația de bază pentru toți elevii din România, indiferent dacă aceștia aleg o unitate școlară de stat sau privată, mai ales că părinții lor contribuie la bugetul de stat prin taxele și impozitele plătite.
La sfârșitul primei sesiuni parlamentare din 2015, PNL a reușit să impună adoptarea modificării prin care și copiii din învățământul particular și confesional acreditat beneficiază de finanțarea de bază, modificare care urma să se aplice de la începutul anului școlar 2015/2016. Cu toate că legea a intrat în vigoare din iulie și s-a făcut și rectificarea de buget corespunzătoare, ministerul condus de un ministru subordonat PSD-ului nu a elaborat normele de aplicare și nu a emis Hotărârea de Guvern în urma căreia școlile private și confesionale acreditate ar fi urmat să încaseze aceste sume.
Vestea tristă la sfârșit de an pentru școlile private și confesionale este că nu vor primi nici acum, după înlăturarea discriminării între elevi, acești bani, pentru că, spun juriștii ministerului, ei nu pot fi acordați retroactiv, ci doar de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern. Sper ca ministrul Curaj să întreprindă toate demersurile pentru punerea în practică a modificării legislative decise de Parlament astfel încât Hotărârea de Guvern să fie emisă și publicată la timp, și aplicată din ianuarie 2016.
Un alt proiect legislativ care e blocat datorită dezinteresului și disprețului manifestat de PSD față de adecvarea ofertei școlii românești la nevoile pieței muncii se referă la învățământul profesional în sistem dual.
Este vorba de emiterea la sfârşitul anului trecut a controversatei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014, privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prin care se dădea o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul. Din păcate, în graba de a-l ajuta pe Victor Ponta să scape de acuzația de plagiat oferindu-i posibilitatea de a renunța la titlul de doctor, în ordonanță au fost incluse și prevederi care anihilează experiențele bune de până acum din învățământul profesional în sistem dual. Deși ordonanța a fost modificată de Camera Deputaților în luna februarie, la propunerea deputaților PNL, nu a ajuns nici până acum să fie dezbătută și aprobată de Senat. Președintele Comisiei de învățământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu, nu se grăbește să pună acest proiect pe ordinea de zi. Din păcate, ordonanța emisă în urmă cu un an, continuă să producă efecte, stârnind confuzie în rândul profesorilor, al elevilor și al părinților, în condițiile în care investitorii se plâng în mod constant de lipsa muncitorilor calificați.
Promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, e o nevoie stringentă și în Oradea, unde recent a fost anunțată o nouă investiție, care va crea 600 de locuri de muncă. Marea problemă a investitorilor din Oradea, care estimează că vor crea aproximativ 3.000 de locuri noi de muncă în următorii 3-4 ani, e dificultatea de a găsi muncitori calificați, tineri care să învețe o meserie. Școlile profesionale în sistem dual (care presupune parteneriatul între școală și agentul economic), constituie soluția  pentru creşterea gradului de angajare a tinerilor, pentru reducerea șomajului și dezvoltarea economică, pentru a ne ține copiii acasă, în România.
Fac din nou un apel la doamna senator Andronescu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat să nu mai blocheze această lege și să facă demersurile necesare pentru a dezbate de urgență acest proiect legislativ care ar putea ajunge, după un an, să fie votat de Senat.
Din păcate, ambele exemple denotă capacitatea de dedublare a acestui partid, care afirmă un lucru și face cu totul altceva, în funcție de interese de moment sau de grup. Sau am putea crede și că e un scenariu bine pus la punct de a ține învățământul profesional la o cotă minimă, să fie suficienți tineri care se îndreaptă spre o facultate, în condițiile în care trecem printr-o profundă criză demografică și în ultimii ani am pierdut aproape o jumătate de generație de absolvenți de liceu care nu și-au luat bacalaureatul. Nu contează că unii absolvenți de facultate nu se pot angaja pentru că nu știu să facă nimic concret. Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate și să adaptăm sistemul de învățământ la realitățile economice ale zilelor noastre.
Nu m-ar mira ca asta să fie adevărata cauză, pentru că îmi e încă vie amintirea referendumului de unificare a Oradiei cu Sînmartinul, eșuat de două ori, pentru că liderii PSD și-au îndemnat soldații credincioși să nu voteze pentru binele comunității, ci să se încoloneze orbește în spatele conducătorilor fără viziune care îi duc victorios spre Nicăieri!
Deputat Florica CHERECHEȘ
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 15:05:02 Ora standard a Europei de Est