Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Masă critică pentru educație de calitate prin politici publice fundamentate prin cercetare”

Rezumat de proiect

„Masă critică pentru educație de calitate prin politici publice fundamentate prin cercetare”

Proiectul „Masă critică pentru educație de calitate prin politici publice fundamentate prin cercetare" este un proiect iniţiat de Asociatia Learn&Vision în parteneriat cu Asociaţia Centrul pentru Studiul Democratiei, are o durată de 12 luni, începând cu 1 aprilie 2015, şi este finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG România.

Implementarea acestui proiect vine ca o necesitate, în mare parte din cauza lipsei coalizării actorilor neguvernamentali din domeniul educației care să se angajeze în elaborarea și promovarea de politici educaționale fundamentate pe rezultatele unor cercetări. Acest fapt favorizează modul în care se iau deciziile în sistemului de învățământ românesc, resimțindu-se acut lipsa unor cercetări la nivel national care să vizeze aspectele esențiale ale educației (acces, calitate, echitate), precum și lipsa datelor de evaluare privind impactul politicilor educaționale și al schimbărilor introduse. Acest lucru este evident si din raportul Education and Training in Europe 2020 - Responses from the EU Member States (Comisia Europeană/ EACEA/ Eurydice, 2013, p. 82), care include recomandarea specifica formulată pentru România (CSR 5) in vederea atingerii obiectivelor asumate pentru 2020 de a evalua impactul reformelor din învățământ. Cu toate acestea, și puținele studii de impact realizate sub egida Ministerului Educației sunt insuficient cunoscute din cauza accesibilității lor limitate.
În acest context, scopul principal al proiectului constă în creșterea gradului de implicare a ONG-urilor educaționale naționale și regionale în dezvoltarea de politici educaționale fundamentate pe rezultatele unor cercetări, prin înființarea unei coaliții (CALIEDU). În același timp, proiectul urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:
- dezvoltarea capacității de advocacy a coaliției CALIEDU prin instruirea a cel puțin 12 persoane resursă din cadrul ONG-urilor educationale în domeniul metodologiilor de cercetare educaţională şi în ciclul elaborării de politici publice;
- sprijinirea recunoaşterii efective a expertizei ONG-urilor în elaborarea politicilor publice prin realizarea unei platforme electronice care oferă resurse relevante (rapoarte de cercetare, metodologii de cercetare educaţională, articole ştiintifice, documente de poziţie) pentru factorii de decizie şi promotorii politicilor educaţionale şi facilitează comunicarea dintre diverşi factori implicaţi în elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor educaţionale (inclusiv profesori);
- promovarea, prin elaborarea unui document de poziţie CALIEDU şi prin susţinerea unei campanii de advocacy, a imperativului de a fundamenta deciziile de politică educaţională pe rezultatele cercetărilor, inclusiv prin realizarea unor studii de impact ale politicilor şi strategiilor implementate ulterior aderării României la Uniunea Europeană.
Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt 12 ONG-uri selectate pentru formarea coaliției CALIEDU, împreună cu membrii și voluntarii acestora. În jurul acestei coaliții se va coaliza un alt grup de beneficiari, constituit de cel puțin 12 instituții publice cheie din învățământ (țintim organizații precum Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, Institutul de Științe ale Educației, Ministerul Educației Naționale, universități, inspectorate școlare județene și casele corpului didactic). În plus, datorită platformei online și a instrumentelor de diseminare, un procent de cel puțin 2% din totalul cadrelor didactice din România (aproximativ 4500 de persoane) vor avea acces la modele de design de cercetare educațională, precum și la o serie de alte resurse necesare în demersurile metodico-științifice ale acestora.
Mariana Dragomir
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Masă critică pentru educație de calitate prin politici publice fundamentate prin cercetare”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:07:44 Ora standard a Europei de Est