Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

Luni, la Universitatea Agora, s-a lăsat cu o furtună de idei (II)

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

În articolul anterior, vă spuneam că Academia Română a organizat luni (2 noiembrie 2015), în Aula Verde a Universității Agora din Oradea un brainstorming, în cadrul proiectului 10 - România, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are...

Brainstormingul Academiei s-a lăsat, așa după cum îi spune și numele, cu o furtună de idei, declanșată de distinșii invitați și amplificată de participanții la masa rotundă: domnul academician Florin Gheorghe Filip (coordonatorul de proiect); domnul dr. ing. Viorel Gaftea - membru GL6,7,8, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna dr. Monica-Andreea Vasiliu, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna Anca Haită - membru GL8, contabil-şef al Bibliotecii Academiei Române; domnul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, rector al Universităţii Agora, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu - coordonator GL4, decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative, Universitatea Agora; conf. univ. dr. Ioan Buciu, Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dominic Bucerzan, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad; judecător, drd. Constantin Manoliu, de la Tribunalul Bihor; lect. univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea; domnul Vlad E. Şerban, Primăria Municipiului Oradea.
Nu știm ce furtună s-a iscat la Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, dar am văzut și am auzit ceea ce s-a întâmplat luni în Agora (un nume predestinat devenit renume). În cele aproape trei ore, s-au vehiculat atâtea idei, s-au spus lucrurilor pe nume, s-a pus punctul pe i, s-a jucat cu cărțile pe masă și pe față, s-a scos Asul din mânecă...
S-a vorbit despre folosirea tehnologiei 3D, multimedia în muzeele virtuale panoramice, despre softuri care reconstituie scrisul de mână în descifrarea unor manuscrise vechi, care reconstituie site-uri arheologice, despre importanța pieței unice digitale în comerțul electronic, despre controversata semnătură electronică (invalidată de Înalta Curte), semnătură care nu este valabilă atașată înscrisului; Internetul a făcut obiectul și subiectul unor dezbateri aprinse. Din păcate, acest spațiu public a fost și este utilizat de unii, sub umbrela anonimatului, în mod fraudulos pentru a discredita anumite persoane sau societăți concurențiale. De aici, necesitatea de a fi reglementat cel puțin la nivelul identificării a celui care a obținut acel domeniu sau a celui care și-a construit pagina de Facebook. Și în spațiul public trebuie să respecți niște reguli, cel puțin pentru protecția intimității. S-a bătut monedă pe legislație, biometrie, securitate digitală, poliție poștală și criminalitate informațională. În anii 90 se vorbea despre dereglementări, acum despre reglementări pentru protecția intimității. ,,Legislația nu are cum să anticipeze viitorul pentru că în domeniul securității este o cursă continuă". ,,Dacă vorbim despre societatea cunoașterii și mediul academic, cunoașterea se face prin educație, iar educația se face prin învățământ. Toată discuția noastră poate avea trei axe: legislativă; OK, reglementările trebuie să apară fără doar și poate pentru că mai bine reglementări greșite decât lipsa lor, pentru că se pot îmbunătăți. A doua axă ar fi piața reală. Pentru că vorbeam de tehnici și tehnologii. În mediul universitar, legat de piața reală, părerea mea este că sunt două drumuri paralele și tot aștept să se intersecteze. În planul al treilea ar fi învățământul sau educația sau până la urmă cunoașterea, unde constat că se fac puține lucruri. Am făcut teste pe studenții mei, am făcut teste pe liceeni, pe alte medii universitare și discuțiile au pornit de la criminalitatea informațională. Este vreo lege în țara asta care să te împiedice să încerci să fii tu al doilea hacker...? Răspunsul a fost unanim: Nu există! Legea dreptului de autor? Da, există ceva. Din păcate, există și două alternative: Nu umblu pe internet ca să nu încalc legea, o extremă sau cealaltă: Am voie să fac orice, că nu mă împiedică nimeni și nimic. După cum spunea domnul academician, în 1990, se vorbea despre libertatea internetului. Doar libertatea a dat start internetului. Era cazul ca după 2010, să se discute și despre pornografia infantilă și terorism... Acum se vorbește despre reglementări. Nu au curajul să o spună cu voce tare că încearcă să obtureze anumite lucruri. Esența este foarte simplă: oare dacă internetul va fi segmentat, ca să folosesc un cuvânt neutru, va mai avea același succes?"
Apoi educația a devenit capul de afiș, ajungând pe buzele tuturor. ,,Fără educație, ceea ce se cheamă România cunoașterii, efectul va fi discutabil, oricât de bune ar fi legile, dacă nivelul de cunoaștere nu va evolua. Părerea mea este că România are nevoie de lideri. Liderii nu se nasc, liderii se fac: lideri politici, economici, administrativi, sportivi, lideri în universități. Nu avem lideri culturali, lideri științifici. Putem spune cum se administrează o societate de matematică? Penibil. Acesta este cuvântul. Legat de cuvântul eGuvernanță, e un pas înainte, dar cu foarte multe capcane. Te legi la cap când nu te doare. Știm că se face și în alte țări... Performanțele din fața hârtiei sunt altele decât în fața ecranului. Cât despre confidențialitate, aceasta este un sac fără fund. Instituțiile românești par să funcționeze prost și tot mai prost. De confidențialitate nu știu cât profităm noi și cât profită alții, intrând în bazele noastre de date".
,,Educația este cheia tuturor lucrurilor! Și aici avem un mare neajuns... În gimnaziu nu sunt profesori de informatică, în liceu nu avem profesori de mate; în universități, în curând, vom rămâne fără profesori de matematică... Problema, la urma urmei, sunt banii. Nu avem strategii și politici educaționale. Nimeni nu le face copiilor ceea ce se cheamă educație NETățenească: intrând pe NET, copiii nu știu cu ce junglă au de a face! Orele de informatică lipsesc din programele școlare, or acestea ar trebui să se facă din clasele mici... Din universități, ies cetățeni cuminți și nevinovați; în piața privată, însă, lucrurile stau altfel și merg cu o altă viteză, la o altă turație".
Alții sunt de părere că pentru cei mai mulți dascăli, mai important decât banii este prestigiul social, dar cum prestigiul social s-a tot împuținat și estompat, din an în an, rămânem cu un gust amar. Și s-a mai exprimat un adevăr crud în cadrul brainstormingului organizat luni de Academia Română la Universitatea Agora: ,,Dacă nu ai o țintă, unde să mergi, practic, nu ai cum să ajungi"!
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:35:56 Ora standard a Europei de Est