Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

I.C.R. Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie festivalul „Zilele filmului românesc".

Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale I.C.R. Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.
An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului românesc este criticul de film român Andrei Rus.
Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara, regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos, regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere, regia Vanina Vignal şi Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.
Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune: Artă (regia Adrian Sitaru) şi 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).
După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Vasteras, Lund şi Malmo), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul I.C.R. Stockholm.
Ioana Leca,
coordonator de proiecte la I.C.R. Stockholm
 
Noul Cinema Românesc: două generaţii
După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.
Astfel, în „Un etaj mai jos", Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?", chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).
Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în „Poliţist, adjectiv", cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara" continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara" e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăţii, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.
Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminţi", debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei", îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.
Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă „Al doilea joc" (regie Corneliu Porumboiu) şi „După tăcere" (regie Vanina Vignal), pe care le veţi putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.  
Andrei Rus,
selecţioner al acestei ediţii a festivalului „Zilele filmului românesc" în Suedia
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:45:46 Ora standard a Europei de Est