Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

I.C.R. Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie festivalul „Zilele filmului românesc".

Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale I.C.R. Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.
An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului românesc este criticul de film român Andrei Rus.
Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara, regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos, regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere, regia Vanina Vignal şi Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.
Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune: Artă (regia Adrian Sitaru) şi 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).
După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Vasteras, Lund şi Malmo), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul I.C.R. Stockholm.
Ioana Leca,
coordonator de proiecte la I.C.R. Stockholm
 
Noul Cinema Românesc: două generaţii
După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.
Astfel, în „Un etaj mai jos", Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?", chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).
Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în „Poliţist, adjectiv", cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara" continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara" e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăţii, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.
Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminţi", debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei", îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.
Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă „Al doilea joc" (regie Corneliu Porumboiu) şi „După tăcere" (regie Vanina Vignal), pe care le veţi putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.  
Andrei Rus,
selecţioner al acestei ediţii a festivalului „Zilele filmului românesc" în Suedia
Trimite email
joi, 3 aprilie 2025, 05:54:52 Ora de vară a Europei de Est