Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

Azi, de Ziua Educaţiei

Mesajul ministrului Educaţiei cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei

„Stimaţi membri ai corpului didactic,
Dragi elevi,
Stimaţi părinţi,

Sunt deja 21 ani de când, în 1994, UNESCO atribuia zilei de 5 octombrie o semnificaţie pe cât de nobilă, pe atât de necesară, incluzând-o în calendarul evenimentelor internaţionale ca ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI. Numărul ţărilor care îi acordă acestei zile de început de octombrie însemnătatea cuvenită, recunoscând rolul fundamental pe care EDUCAŢIA îl ocupă în viaţa societăţii, este în continuă creştere. Ziua de 5 octombrie este o zi menită a pune în valoare rolul şi devenirea socială ale şcolii contemporane, cu tot ceea ce înseamnă ea: proces educaţional propriu-zis, premize educaţionale, rezultate ale educaţie (convertite, nu de puţine ori, în performanţă), resurse umane implicate ca actanţi (performeri şi beneficiari). Se cuvine a încerca să ne raportăm într-o asemenea zi la principii şi valori, la mecanisme de învăţare, la cunoaştere şi devenire, independent de toate convulsiile sociale care impietează cotidian asupra educaţiei.
Omenirea parcurge o perioadă dificilă sub aspect social şi economic, cu numeroase convulsii, mergând până la conflicte armate distructive, bulversând legităţile fireşti. Este însă o perioadă generoasă în provocări ştiinţifice. Educaţia nu reprezintă o sumă de acte, ci un proces coerent, cu legităţi proprii, dar puternic ancorat în realitate, un proces pe care nu l-au întrerupt nici evenimentele grave ale istoriei. Educaţia nu este şi nu trebuie să fie apanajul exclusiv al şcolii, după cum şcoala nu trebuie percepută ca o entitate suficientă sieşi, ci ca parte integrantă a societăţii, ca nucleu al devenirii unei comunităţi. Prezentul impune tot mai acut necesitatea construcţiei solide a unui sistem educaţional care să îi permită subiectului educaţiei, copilul, să îşi dezvolte abilităţi de viaţă şi să îşi  consolideze competenţe fundamentale. Nu poţi să înveţi ceva pe cineva. Poţi doar să-l ajuţi să găsească răspunsul în el însuşi, spunea, în urmă cu secole, Galileo Galilei, anticipând contemporanul a învăţa să înveţi. Principiul de bază al educaţiei contemporane este acela al parteneriatului. Implicată activ în procesele evolutive ale societăţii cunoaşterii, şcoala este elementul de referinţă al relaţiei parteneriale de tip educaţional, rolul său fiind de a forma şi de a consolida competenţe, nu de a oferi, ca odinioară, informaţie ştiinţifică. Forma educaţională a prezentului este subsumată ideii de proiect.
Educaţia însăşi este un proiect amplu, un proiect care încearcă să răspundă exigenţelor timpului social care îl asumă. Şcoala din România, ca, de altfel, orice altă şcoală din Europa, se află în pragul unei perioade de redefinire a propriului rol educaţional, nemaiputând face faţă singură problemelor şi provocărilor sociale actuale. Astfel, este iminentă implicarea sa într-o relaţie partenerială al cărei scop îl constituie, fireşte, educaţia copiilor.
Orice demers în plan educaţional trebuie să aibă în centru copilul. Fără el, profesorul nu ar fi profesor, şcoala nu ar fi şcoală şi lumea ar fi lipsită de înţelesuri. Pe de altă parte, în spatele imaginii copilului se presupune întotdeauna imaginea părinţilor. Cele două imagini, copil şi părinte, formează un tot ce interacţionează cu şcoala.
Percepută ca un spaţiu al dialogului, şcoala modernă trebuie să îi implice deopotrivă pe elevi, pe profesori şi pe părinţi într-o structură socială cunoscută în unele state ca o comunitate educaţională.
Formula şcolii deschise, ca efect al unei societăţi deschise, va fi formula viabilă în viitorul imediat al şcolii româneşti. Trebuie să fim conştienţi însă că, dacă ne dorim o şcoală deschisă, accesibilă tuturor, trebuie să fim şi noi toţi, actori principali sau secundari ai scenei educaţionale, în strânsă legătură şi cu maximă deschidere faţă de şcoală. 
Închei prin a-mi exprima recunoştinţa şi respectul pentru munca înnobilată în artă - arta devenirii unui copil prin instruire şi educare -, pentru eforturile făcute de domniile voastre, dragi dascăli, pentru asigurarea unei educaţii de calitate în România, convins fiind că implicarea de care aţi dat şi veţi da dovadă în procesul educaţional aşază şcoala pe o traiectorie pe care, ca revizor şcolar, Mihai Eminescu i-o desena prin cuvinte încă din 1875: „...şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte până-n gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare".
La mulţi ani!"
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:04:35 Ora standard a Europei de Est