Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Comunicat de presă

Schimb de experienţă elveţiano-român pe tema învăţământului profesional în sistem dual

Miercuri, 16 septembrie 2015, la Camera Deputaţilor a avut loc o întâlnire de lucru între o delegaţie elveţiană şi câţiva membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Delegaţia elveţiană a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert LEBET, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, şi de doamna Anne-Lise CATTIN HENNIN, adjunct al Misiunii elveţiene la Bucureşti, din delegaţie făcând parte domnul Mauro dell'AMBROGIO, secretar de Stat în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia, şi domnul Léonard MOUNY, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei Naţionale din Elveţia. Partea română a fost reprezentată de preşedintele Comisiei, domnul deputat Adrian Diaconu, de doamnele deputat Florica Cherecheş, iniţiatoarea întâlnirii, şi Sanda-Maria Ardeleanu şi de domnii deputaţi Radu Zlati şi Petru Andea.
Tema discuţiei a fost învăţământul dual, Elveţia având o îndelungată experienţă în domeniu. Dezbaterea a fost foarte utilă şi practică, discutându-se aspecte concrete din bunele practici elveţiene, care ar putea fi adaptate şi implementate şi în România. În calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană şi susţinător fervent al învăţământului profesional în cadrul Comisiei noastre, m-am bucurat să particip şi să moderez acest dialog pragmatic despre „modelul elveţian" în învăţământul dual, care mi-a reconfirmat nevoia de implementare şi în sistemul de învăţământ românesc a acestei forme de specializare şi profesionalizare, ce aduce beneficii uriaşe economiei ţărilor care o practică. Doamna deputat Ardeleanu, în calitate de preşedinte a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia elveţiană, şi-a dovedit interesul pentru acest domeniu pe care-l cunoaşte şi de la  reuniunile Adunării Parlamentare a Francofoniei, contribuind astfel la reuşita întâlnirii.
Domnul secretar de stat dell'AMBROGIO a dovedit o cunoaştere foarte detaliată a acestui tip de învăţământ şi şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog şi pe viitor. Am aflat de la domnia sa că 70% dintre elevii elveţieni, intră la vârsta de 15 ani în acest tip de învăţământ, devenind practicanţi în diferite companii, bănci, instituţii sanitare etc. Cei mai merituoşi dintre ei, ajung să facă şi facultate, devenind specialişti în instituţiile în care s-au format şi fiind susţinuţi de acestea. Există mai multe nivele de calificare şi fiecare îl alege pe cel care i se potriveşte, în funcţie de câtă şcoală vrea să facă. Unul din acestea, cu o durată de 3 sau 4 ani, este asimilat bacalaureatului, care în acest caz poartă denumirea de bacalaureat vocaţional.
Învăţământul profesional  în Elveţia nu este un loc de refugiu pentru elevii care nu învaţă bine, ci o alegere responsabilă, o mândrie naţională, fiind doar o etapă în formarea profesională şi nu neapărat o finalitate a procesului educaţional.
 Câteva principii fundamentale s-au desprins cu claritate: prestigiul de care trebuie să se bucure învăţământul profesional şi învăţământul dual, descentralizarea şi încurajarea iniţiativelor locale, precum şi promovarea lor pe scară largă, implicarea mediului de afaceri, susţinerea de către sistemul de învăţământ, atitudinea pozitivă a profesorilor faţă de acest tip de învăţământ. S-au prezentat elemente ale experienţei şi legislaţiei româneşti în această direcţie şi s-au formulat propuneri precum: constituirea unui grup de consultanţă la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, popularizarea experienţelor deja existente în România, redactarea unui ghid practic pentru cei interesaţi, iniţierea unor ample dezbateri pentru atragerea mediului de afaceri, a asociaţiilor de meseriaşi, a companiilor şi firmelor de promovare şi formare în diferite meserii.
S-a vorbit şi despre învăţământul dual ca soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, având în vedere faptul că ţările în care acest tip de învăţământ este dezvoltat, au o rată a şomajului la tineri deosebit de scăzută.
Florica CHERECHEŞ
deputat PNL
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:57:25 Ora standard a Europei de Est