Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

Reportaj cu sufletul

Tarna Mare - tărâm al poveştilor şi legendelor

„Călător în Ţara Oaşului" este genericul sub care se va deşira serialul nostru de suflet, pornind de la cea de-a cincea carte a distinsei doamne profesor Doina Molnar, intitulată „Povestiri şi legende toponimice", apărută anul trecut (2014), la Editura Citadela din Satu Mare.

Volumul se înscrie pe linia trasată de celelalte patru: „Tarna Mare, istorie-legendă-adevăr" (2009), „Paşi prin biografii tărnărene", „Tarna Mare, un sat din ţinutul Tisei superioare" (ambele în 2011) şi „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari" (2012), autoarea dezvoltând proiectul legat de trecutul istoric ori legendar al unor localităţi din Ţara Oaşului (cum apreciază Vasile Conioşi Mesteşanu în „Prefaţa" volumului).
În deschidere, sunt creionate cu măiestrie cinci  „suflete tari": primarul (Ştefan Costea), domnarul, omul cu puşca (moşu' Danu), fugarul (Griga) şi astronomu'. N-am înţeles raţionamentul pentru care două personaje (domnarul şi astronomul) rămân nişte mari anonimi, nefiind nominalizaţi (dintr-un exces de „putere", modestie ori din alte motive). Fin observator şi cititor de caractere, doamna profesor se întrece în a descifra sufletele celor cinci protagonişti pe care îi caracterizează evidenţiind atât trăsăturile specifice, cât şi cele tipologice.
Următoarele şapte povestiri (Oloierniţa, Albastru de Oaş, Din dâmburi, Delovarul, Aeroportul, Narcisele, Cimitirul evreiesc) ne introduc în mediul natural al comunei Tarna Mare, dar şi al altor localităţi învecinate (inclusiv, Tarna Mică - Hija, din Ucraina).
Doar atât pentru astăzi, pentru că dorim să vă prezentăm, în primul nostru episod (prin intermediul cărţii la care facem trimitere) Bisericuţa (capela) cu hramul Sfânta Ana.
„Spun oamenii bătrâni că în vremuri vechi, sus la Tarna Băi, locuiau în anumite perioade din an (...) nişte familii de baroni veniţi tocmai din Viena şi din Praga. Familiile acelea au devenit stăpânii locului Tarna băi şi au amenajat băile ca loc de agrement (...). O familie de baroni care era şi stăpâna unui conac din băi avea o copilă cam de vreo 4-5 anişori, cu păr bălai şi care era bucuria şi lumina ochilor părinţilor ei. Copila era zburdalnică şi jucăuşă şi îi plăcea să se joace cu toate lucrurile, dar mai ales se juca cu o păpuşă pe care o purta după ea, fie prin conac, fie la pajiştea din faţă. Ana, căci aşa o chema pe copilă, alerga voioasă prin poieniţele de la băi de unde aduna flori şi fluturi de diferite culori (...). Aşa creştea Ana la băi, când erau baluri, ea şi alţi copii erau minunea balului şi toţi oaspeţii o iubeau pe Ana. Într-un an, când se apropia toamna, baronii băilor au organizat o serie de petreceri şi un mare bal, urmând ca apoi să plece toţi spre locurile lor din Viena şi Praga. Mica Ana, îmbrăcată ca o prinţesă, dansa şi alerga prin sala de bal, dar fiind obosită a fost dusă la conac să se culce. Rochia de bal îi era atât de dragă încât a adormit îmbrăcată ca o prinţesă cu păpuşa preferată în braţe. A dormit copila cât a dormit şi trezindu-se în văpaia lunii ce intra pe fereastra odăii, s-a ridicat din pat şi nevăzând pe nimeni lângă ea a ieşit afară. Nu-i era frică de întuneric aşa că a păşit sigură pe pajiştea din jurul conacului având în braţe păpuşa. Balul era în toi, muzica răzbătea până în depărtări, iar Ana urmând razele lunii dansa şi se afunda tot mai mult în inima pădurii, unde îi plăcea atât de mult, n-avea frică de întuneric. Obosită de alergat s-a aşezat într-un luminiş şi a început să cânte păpuşii. Atât i-a cântat încât a răpus-o somnul şi pe iarba înrourată a adormit. Părinţii Anei, binedispuşi după bal s-au întors la conac, acolo au observat lipsa fetiţei şi au început să o caute, au strigat mult în noapte, dar glasul lor nu-l mai auzea Ana cea bălaie. Fetiţa adormită, spune legenda, a fost găsită de un lup rătăcitor şi flămând care acolo în luminiş a lăsat doar păpuşa şi rochia Anei. Baronii, părinţii copilei, înnebuniţi de durere, au găsit locul unde a adormit copila şi păpuşa ei, atunci şi-au dat seama de tragedia ce s-a întâmplat. Pentru pomenirea Anei, în locul acela unde au găsit păpuşa, baronii au ridicat o bisericuţă cu hramul Sfânta Ana. Vara, an de an, acolo la băi, la capelă, se fac pelerinaje şi petreceri câmpeneşti în memoria Anei, fetiţa neînfricată din munţi".
Din motiv de spaţiu, am scurtat povestea, cerând iertare doamnei profesor Doina Molnar. (Va urma)

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 17:52:19 Ora standard a Europei de Est