Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Declaraţie de presă

Promovarea învăţământului profesional, prioritate în programul de guvernare al PNL

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, dezbătută în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), include printre alte obiective şi conturarea unui amplu proiect de educaţie.

Astfel s-a agreat faptul că actualele provocări la adresa securităţii României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind importante educaţia, sănătatea şi factorul social; un subcapitol al proiectului este dedicat corelării politicilor privind piaţa muncii cu cele de educaţie şi sănătate.
Cu toţii ştim că educaţia este pilonul de bază al guvernării, iar elevul trebuie să fie în centrul învăţământului. Dar guvernarea actuală ignoră aceste axiome şi nu a elaborat vreo strategie concretă în ceea ce priveşte o nouă lege a educaţiei.
În ultimii 25 ani,  putem constata o involuţie a calităţii formării profesionale, generată de o succesiune de decizii politice greşite la nivel instituţional. A urmat o lungă perioadă de deteriorare treptată a nivelului de calificare, a resursei umane pregătite de învăţământul profesional, care a dus la degradarea imaginii sociale a şcolii profesionale, astfel că pentru un tânăr a devenit o ruşine decizia de a urma o şcoală profesională. În intervalul 2009 - 2012 şcoala profesională dispare din sistemul de educaţie, planul de şcolarizare fiind transferat liceelor tehnologice. Concomitent, investiţiile în educaţie din zona formării profesionale au fost diminuate cu aprox. 40%. În anul 2012 învăţământul profesional este reînfiinţat prin Legea nr. 1/2011, având iniţial o durată de 2 ani, după absolvirea clasei a 9-a, durata acestuia fiind apoi modificată la trei ani, cu începere după absolvirea clasei a opta. În ultimii ani, existenţa suprapunerii a doi ani de învăţământ obligatoriu în cadrul învăţământului liceal sau profesional a generat nu doar confuzie, dar şi mari dificultăţi de selecţie şi proiectare curriculară pentru şcoala profesională.
Numeroasele mele întrebări parlamentare concret pe tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional nu au primit vreun răspuns clar din partea Guvernului.
Din toate aceste motive enumerate mai sus, ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, am susţinut în permanenţă în Parlament promovarea învăţământului profesional. Societatea are nevoie de specialişti în domeniu şi ar trebui să se pună  accent pe şcolile cu tradiţie pentru a relansa învăţământul profesional, redându-i-se valoarea şi prestigiul pe care îl merită. Tinerii ce îşi vor însuşi o meserie vor avea parte atât de succes  profesional cât şi financiar, aşa cum se întâmplă în multe state europene dezvoltate.
Din aceste motive, am susţinut şi am introdus şi în programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal, la capitolul Educaţie, soluţii pentru pregătirea temeinică a tinerilor pentru integrarea pe piaţa muncii, precum şi pentru  promovarea  şi dezvoltarea învăţământului profesional, dintre care enumăr: schimbarea mentalităţii părinţilor prin prezentarea nevoii de specialişti bine pregătiţi, în cadrul unor şedinţe speciale cu părinţii, la care să participe şi reprezentanţi ai companiilor locale; realizarea de clipuri publicitare difuzate la radio şi televiziune, pentru promovarea învăţământului profesional; obligativitatea organizării de vizite la companiile locale, pentru elevii din partea a doua a gimnaziului şi liceu; promovarea ofertei şcolilor profesionale de la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, pentru ca informaţia să ajungă la toate şcolile din judeţ şi transmiterea ei să nu depindă doar de efortul unor cadre didactice din acele şcoli; desemnarea unei persoane la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean, care să se ocupe doar de promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, ţinând legătura permanent şi cu agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului respectiv; definirea clară a şcolii profesionale în Legea Educaţiei Naţionale şi includerea ei în lista unităţilor de învăţământ din România; responsabilitate sporită în întocmirea calendarului de înscriere la şcoala profesională; scăderea numărului de locuri în liceu şi creşterea corespunzătoare la şcoli profesionale; reducerea duratei anului şcolar în învăţământul profesional de la 41 la 36 de săptămâni, prin reducerea informaţiilor teoretice şi păstrarea orelor practice; încheierea de parteneriate cu companii interesate să pună la dispoziţie specialişti care să le predea elevilor.
Partidul Naţional Liberal consideră tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional ca fiind una dintre priorităţile parlamentarilor PNL pt următoarea perioadă, luându-se în considerare modificarea corespunzătoare a Legii Educaţiei Naţionale.
Deputat PNL Florica Cherecheş
Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:57:36 Ora standard a Europei de Est