Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl rector Ioan Dziţac ne propune spre lectură

Revista „Curtea de la Argeş”, numărul din septembrie

Dl redactor-şef Gheoghe Păun ne întâmpină cu un „articol-şoc": Costurile reîntregirii.

Chiar aşa. Cum să nu fii şocat când unii vorbesc despre costuri atunci când vine vremea să primeşti înapoi un bun care ţi-a fost furat, mai elegant spus întrăinat?! Corect spus, în cazul nostru, vorbim despre revenirea Basarabiei la Ţara-mamă nu despre unire (ci despre revenire sau reîntregire). Cât despre calculele politice şi mai cu seamă cele economice, despre comparaţiile cu alte reîntregiri, citiţi editorialul, mie mi-e lehamite să dezvolt un subiect de suflet făcând calcule şi punând în balanţă costurile... Cine a calculat pierderile suferite de România prin răpirea Basarabiei? Numai duşmanii pot face calcule, românii adevăraţi nu au dreptul şi nici motive să le facă!
Urmează Ziua revistei - Sub semnul reîntregirii neamului. Înţelegem din ce citim, că în 8 august 2015, revista de cultură „Curtea de la Argeş" a avut parte de o sărbătorire specială, şi prin participarea unui număr mare de români de dincolo de Prut, cu deosebire oameni de cultură şi artişti, cărora le curge sânge românesc prin vene.
Genialul Horia Bădescu scrie o tabletă de „capă şi spadă" în care ne pune la suflet: cât de mare e inima unui elefant! „Fiinţele acestea (elefanţii - n.n.), cărora li s-a dat, ca şi nouă, moştenire pământul, ne umilesc prin fidelitate, recunoştinţă, jertfă de sine, afecţiune, prietenie..." Că este aşa ne-au dovedit-o chiar ei, elefanţii, în 2012. Se spune că la două zile de la stingerea din viaţă a lui Lawrence Anthony, o legendă a Africii de Sud, militant activ în salvarea elefanţilor, „turme de elefanţi sălbatici au sosit, de la mai multe zeci de kilometri, la locuinţa acestuia. Cu pas lent, înşiruiţi unul în spatele celuilalt, ca într-o procesiune de rămas bun. Elefanţi care de ani şi ani nu mai veniseră acolo. Cum au ştiut? se întreabă pe bună dreptate cei care relatează întâmplarea. Timp de două zile au vegheat în jurul casei fără să mănânce şi să bea apă. Apoi au plecat. La fel de solemn precum veniseră. Ceea ce trebuia să se petreacă se petrecuse. Cum scria cineva: „Inima unui om se opreşte, şi inima a sute de elefanţi este în doliu. Inima acelui om le oferise vindecare şi ei veniseră să-i aducă un afectuos omagiu".
Acad. Arto Salomaa ne lămureşte de ce ziua de naştere a lui Juhana Wilhelm Snellman (12 mai) a fost pentru multă vreme o sărbătoare naţională în Finlanda. Cristian Bădiliţă, în reflecţii despre Evanghelia după Luca, ne vorbeşte despre cele trei încercări din pustiu. În Tango Europa - Helsinki 1975, Ilie Ciurescu scrie că a fost martor ocular la momente ale unui mare spectacol politic. Constanţa Vaida-Haliţă şi Dragoş Vaida  continuă serialul „De la Antim la Schitul Maicilor". Călin Georgescu: „Eu nu sunt politician şi nu voi fi niciodată membru de partid. Eu pot, doar, construi un regim de demnitate naţională care să salveze Neamul Românesc... O ţară trebuie condusă de oameni care sunt decişi să facă nu politică, ci istorie". Simion Zamfir spune lucrurilor pe nume în legătură cu comorile Argeşului. Vorbind despre Transfăgărăşan, SZ cugetă liber: „A fost nevoie ca vedetele Top Gear şi actorul Nicolas Cage să-l numească „cel mai spectaculos drum din lume", ca privirea noastră să se întoarcă"... spre această perlă a Carpaţilor, zicem noi. Filoftea Pally scrie despre ansamblul feudal al Goleştilor. Tot în cadrul Patrimoniului argeşean, Ioan Godea ne aduce în atenţie meşteşugurile Argeşului şi Muscelului. La rubrica Seniori ai culturii, Marian Nencescu ni-l prezintă pe istoricul, diplomatul şi gazetarul George G. Potra. La rubrica „sa", Nevoia de românism, Nicolae Melinescu vorbeşte despre românul dăruit de Dumnezeu - Constantin Brâncuşi...
Dar câte lucruri interesante veţi afla lecturând revista la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:01:03 Ora standard a Europei de Est