Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Diseminarea proiectului Comenius Regio

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Marţi, 28 iulie 2015, la sala mare de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor a avut loc un seminar pentru diseminarea proiectului Comenius Regio, implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor în colaborare cu instituţii locale şi parteneri din Grecia, pe tema Integrării sociale şi şcolare a copiilor cu cerinţe educative speciale.

În 6 noiembrie 2013, la lansarea proiectului, membrii echipei de proiect şi-au propus realizarea a opt obiective, între care: promovarea dimensiunii europene în educaţia incluzivă, prin cooperare între autorităţile locale şi instituţiile implicate în proiect; împărtăşirea experienţei şi a bunelor practici privind integrarea elevilor cu CES în şcoală şi societate, dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice implicate în integrarea/  recuperarea, reabilitarea şcolară şi socială a copiilor cu CES, promovarea în rândul comunităţii a unei atitudini pozitive faţă de copiii cu cerinţe educative speciale, compararea aspectelor specifice sistemelor de învăţământ preuniversitar din România şi Grecia, cu accent pe problematica integrării, promovarea educaţiei incluzive în comunitatea locală, perfecţionarea abilităţilor de comunicare în limba engleză, limba de comunicare a proiectului...
Cei care au luat cuvântul, dl inspector şcolar Florin Negruţiu, coordonator de proiect şi moderator al evenimentului, doamna inspector şcolar general adjunct Keri Hajnal, Karla Peter, cadru didactic universitar, s-au referit la obiectivele, activităţile proiectului, la reuniunile de proiect şi mai cu seamă la rezultatele obţinute în urma celor doi ani de implementare. Dacă în educaţie, roadele se lasă mult aşteptate, produsele proiectului, experienţa acumulată şi bunele practici sunt cele care contează şi care rămân la finele proiectului.
În calitate de specialist, referindu-se la educaţia incluzivă, Karla Peter avea să sublinieze faptul că „la noi nu se face educaţia incluzivă, ci integrată, pentru că nu avem cultură incluzivă..." De aici şi necesitatea de a vedea cum fac alţii, grecii, spre exemplu, care investesc mult mai mult decât noi în educaţie. Cei care au participat la reuniunea din Grecia s-au convins de acest adevăr, văzând condiţiile, numărul de elevi dintr-o clasă, şi mai cu seamă cum sunt trataţi, educaţi copiii cu cerinţe educative speciale.
În cadrul prezentării în PowerPoint, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a punctat obiectivele propuse, activităţile realizate şi produsele proiectului, fiind bine ilustrate şi prezentate cele două mobilităţi, precum şi aspecte semnificative din derularea proiectului.
Evidenţiind rezultatele şi produsele proiectului (CD cuprinzând prezentarea celor mai bune practici în procesul de predare-învăţare-evaluare specifice educaţiei incluzive, suport de curs pentru profesorii din învăţământul special şi profesorii itineranţi din învăţământul de masă, expoziţii cu lucrări realizate de elevi, site-ul proiectului, o lucrare cu tema „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu CES în România şi Grecia", broşura, pliantul şi CD-uri cuprinzând activităţi practice cu elevii integraţi), dl inspector a mulţumit echipei de proiect şi partenerilor (Primăria Oradea, Asociaţia Filantropia şi cele patru şcoli orădene: Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu", Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller" şi Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1), înmânând şi câteva diplome şi şepci cu logo-ul proiectului.
Două exemple de bune practici în educaţia incluzivă
În cadrul simpozionului, au fost prezentate două exemple de bune practici în educaţia incluzivă de la două şcoli orădene, centre şcolare de educaţie incluzivă.
Carmen Ilisie, director adjunct al Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, a evidenţiat impactul şi scopul Şcolii de vară, aflate la cea de-a III-a ediţie, subliniind şi urmărind (pas cu pas) tipurile, metodele şi tehnicile de activitate (de relaxare şi mişcare, jocurile de intercunoaştere, activităţile de meloterapie, terapie ocupaţională şi de ecologie - în grădina senzorială), iar Gabriela Susa a prezentat modele de bune practici de la C.S.E.I. „Orizont".
Concluzionând, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a reliefat actualitatea şi importanţa integrării sociale şi şcolare a copiilor cu nevoi educative speciale, expertiza, înţelegerea şi toleranţa, necesitatea valorizării muncii cu aceşti copii şi conştientizarea comunităţii în legătură cu nevoia de a acorda mai multă atenţie, sprijin şi înţelegere copiilor cu CES, urmând exemplul partenerilor din Grecia.
Ovidiu Dan
P.S.Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”.

Trimite email
vineri, 27 decembrie 2024, 00:39:26 Ora standard a Europei de Est