Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Elevii au drept de vot în Consiliul de Administraţie

Decizia care schimbă ultimii patru ani din sistemul educaţional românesc

Elevii au drept de vot în Consiliul de Administraţie

Consiliul Naţional al Elevilor este mândru de faptul că marţi, 5 mai 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea ce reacordă dreptul de vot în Consiliul de Administraţie al Unităţilor de Învăţământ din România unui reprezentat al elevilor.

Realizarea vine după ce timp de 4 ani, elevii au făcut presiuni pentru a repara nedreptatea comisă prin adoptarea Legii nr. 1/2011. Prin aceasta, elevii au devenit doar observatori în Consiliul de Administraţie, fiindu-le luat dreptul de vot. În completarea legii a venit Oug nr. 49/2014 care a făcut ca din observatori, elevii să devină observatori ocazionali, fiind implicaţi în procesul de luare a deciziilor în cadrul unităţii de învăţământ doar în momentul în care Consiliul de Administraţie considera că problema dezbătută îi viza în mod direct.
După ce 4 generaţii de reprezentanţi ai Consiliului Elevilor s-au luptat pentru a  recâştiga dreptul pierdut în anul 2011, toţi cei din mandatul de anul acesta sunt foarte fericiţi de reuşită. CNE a susţinut încă de la început iniţiativa, făcând toate demersurile necesare legii, şi urmărind cu atenţie întreaga evoluţie a acesteia, aprobarea ei fiind un real succes. 
Asupra acestui moment de cotitură pentru elevii din ţara noastră,  preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia ONIŢA, a declarat că nu poate decât să îşi exprime „profunda mulţumire privind decizia legiuitorilor de a acorda dreptul de vot reprezentantului elevului în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ unde există cel puţin un elev major” toate acestea după „mai bine de 4 ani de presiuni, lobby, poziţii”. El a mai declarat „Mă bucur că am avut ocazia să văd acest drept câştigat în timpul exercitării mandatului, iar acest fapt nu poate decât să ne responsabilizeze în demersurile de asigurare a unei reprezentativităţi veritabile şi a unor procese electorale corecte”. Acesta a susţinut cu fermitate că „Din păcate, un drept câştigat nu înseamnă că demersurile pentru reprezentarea elevilor în acest sens sunt încheiate”, urmând „în primul rând modificarea Metodologiei de CA”, dar mai ales ,,informarea beneficiarilor şi monitorizarea respectării dreptului obţinut astăzi”. Deoarece în opinia lui „trebuie să avem colegi competenţi, transparenţi, ce prezintă opinia reală a elevilor”, dar şi că procesul „va fi o muncă grea”, justificând în acest sens faptul că „sunt peste 1.400 de licee în România în care legea trebuie să ajungă să fie cunoscută şi aplicată, dar ne asumăm faptul că vom depune eforturi sporite prin structurile reprezentative la nivel judeţean pentru a ne asigura că dreptul pentru care luptăm de ani buni este respectat”. El a concluzionat că în opinia sa „ne aflăm la încheierea unui ciclu important în edificarea vocii reprezentative a elevilor, a cărui relevanţă reprezintă un principiu fundamental al procesului educaţional”.
Dat fiind importanţa acestui fapt istoric pentru Consiliul Elevilor, dar şi pentru învăţământul românesc şi-au mai exprimat opinia: Secretarul executiv pe relaţii externe al Consiliului Naţional al Elevilor, Eusebiu TUDOROIU, acesta completând că „Faptul că s-a reuşit ca în această perioadă elevii să primească un drept esenţial în calitate de beneficiari direcţi ai educaţiei este un lucru cu adevărat lăudabil”. El susţine că „în sfârşit, vedem cum sistemul educaţional românesc începe să asculte părerea generaţiei tinere”, accentuând faptul că acesta începe „să ia în seamă nevoile şi aşteptările lor”, dar mai ales să ofere „un cadru legal elevilor prin care opiniile lor să conteze”. El a mai adăugat că „A venit momentul ca marele minus existent în ultimii 4 ani, când elevilor le-a fost amputat dreptul de vot în Consiliul de Administraţie, să fie înlăturat”, făcând în acest fel ,,loc colaborării bazate pe egalitate între principalii actori ai sistemului educaţional: elevii, cadrele didactice şi părinţii”.
Şi Secretarul executiv pe organizare internă al Consiliului Naţional al Elevilor, Cătălin ZUGRAVU, a avut un cuvânt de spus pe această temă, declarând că „Reprezintă o mare bucurie pentru noi, reprezentanţii elevilor, să asistăm la momentul în care învăţământul românesc preuniversitar revine pe calea cea dreaptă a democraţiei” şi că „după aceşti câţiva ani în care elevii au fost privaţi de dreptul de a-şi exprima poziţiile într-o adunare decidentă”, reuşind în final să „avem oportunitatea de a arăta că elevii îşi cunosc drepturile”, dar mai ales că ei înşişi de acum înainte „îşi pot reprezenta colegii cu demnitate şi profesionalism”. Astfel că  „în acest sens, Biroul Executiv CNE a terminat deja amendamentele Metodologiei de desfăşurare a şedintelor Consiliului de Administratie”, urmând a alcătui şi a publica în scurt timp „un Ghid al Elevului reprezentant în CA”.  Acesta a mai susţinut şi că „Nu vom lăsa această oportunitate să treacă pe lângă noi”, asigurându-ne că membrii Consiliului Naţional al Elevilor îşi vor „aduce contribuţia în cât mai mare măsură la democratizarea completă a sistemului de învăţământ”.
Ca dovadă că acest eveniment reprezintă un adevărat succes pentru elevii din România chiar şi cei din mandatele anterioare au ţinut să îşi exprime părerile asupra acestui eveniment. Astfel că Iulia Flavia MIRON, care a ocupat funcţia de preşedinte CNE în mandatul 2013-2014, s-a declarat încântată, susţinând ,,Dreptul de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar este o reuşită a Consiliului Naţional al Elevilor”, acest succes datorându-se mai ales „faptului că structura este suficient de matură şi puternică să adune şi să formeze tineri” care pot, dar mai ales trebuie „să ducă mai departe dezideratele pentru care aceasta militează”. Ea accentuează că „A fost parcurs un pas important pentru democratizarea sistemului educaţional”, fapt ce o determină să ureze succes „reprezentanţilor elevilor în îndeplinirea responsabilităţii semnificative de a veghea asupra respectării dreptului revendicat”.
În completarea ei a venit şi preşedintele CNE în mandatul 2012-2013, Andrei Bogdan PETRE, acesta din urmă declarând fericit că „Toate eforturile elevilor, depuse începând cu anul 2011, în sfârşit, se materializează” în ceea ce o să fie de acum înainte „responsabilizarea reprezentantului elevilor pentru participarea directă la luarea deciziilor în unitatea de învăţământ”, astfel că „dreptul de vot în Consiliul de Administraţie acordat elevului reprezentant poate reprezenta, din anumite perspective, un pas înainte” ce duce pe drumul înspre prea bine cunoscutul „deziderat al democratizării sistemului educaţional românesc”, Consiliul Elevilor demonstrand iaraşi „prin efort susţinut şi perseverenţă că elevii români pot reprezenta un factor activ al procesului de aliniere la standarde europene a practicilor educaţionale curente”.
Astfel, după îndelungi dezbateri şi modificări ale propunerii venite din partea reprezentanţilor elevilor, plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă nr. L110/2015, miercuri, 15 aprilie, ce are ca scop reacordarea dreptului de vot în Consiliul de Administraţie pentru un reprezentant al elevilor. Propunerea a fost depusă la Camera Deputaţilor la mijlocul lunii decembrie 2014 şi semnată de 48 de senatori şi deputaţi care s-au arătat încrezători în iniţiativa elevilor.
Ulterior legea a fost promulgată şi de către preşedintele României, Klaus Iohannis, la data de 30 aprilie, începând astfel trimiterea noilor directive şi modificări către toate unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare din România, pentru a se lua la cunoştiinţă decizia şi a se aplica imediat.
Este o bucurie pentru elevii din România, cele mai înalte foruri reprezentative ale democraţiei arătându-şi încă o dată susţinerea faţă de Consiliul Naţional al Elevilor şi proiectele acestuia. Această reuşită este de remarcat după ani întregi de muncă. Cu siguranţă, aceasta îi va ajuta pe elevii din toate mediile şcolare să susţină clar şi răspicat perspectiva celor pe care îi reprezintă în Consiliul de Administraţie şi este şansa de a vedea în viitor un învăţământ ce are la bază principiile democratice.
Secretariatul Departamentului de Educaţie şi Comunicare (Relaţii Externe),
secretar Eusebiu-Mihail TUDOROIU

Trimite email
marți, 3 decembrie 2024, 19:22:38 Ora standard a Europei de Est