Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

România Mare Culturală

Podul de Reviste, aprilie 2015

România Mare Culturală

În zilele de 23, 24 şi 25 aprilie 2015, s-a desfăşurat „ediţia de primăvară" (de obicei, în fiecare toamnă, o întâlnire similară are loc la Chişinău) a Podului de Reviste.

Este vorba despre o iniţiativă apărută în octombrie 2011, prin „înfrăţirea" revistelor Curtea de la Argeş şi Literatura şi Arta, din Chişinău, un fel de replică şi ecou în timp a istoricelor Poduri de Flori de la începutul anilor 1990. De atunci, mai multe întâlniri au avut loc, la Curtea de Argeş şi Chişinău şi, cu fiecare ediţie, alte reviste s-au alăturat acestei acţiuni. Primele au fost Bucureştiul Literar şi Artistic, condusă de scriitorul Florentin Popescu, şi Gând Românesc, de la Alba Iulia, redactor-şef Virgil Şerbu-Cisteianu, precum şi revista Lumina, din Panceva, Serbia (în luna mai 2014 au fost prezenţi la Curtea de Argeş scriitorii Nicu Ciobanu, director al Casei de Presă şi Editură „Libertatea", şi Ioan Baba, redactor-şef al revistei Lumina).
Anul acesta, acţiunea a căpătat o amploare semnificativă. Pe de o parte, ea a durat trei zile, cu fiecare zi desfăşurată în altă localitate. Este vorba despre cele trei „oraşe voievodale" vecine, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Câmpulung, tradiţionale partenere culturale. Pe de altă parte, revistei Curtea de la Argeş (Asociaţiei Culturale Curtea de Argeş, ACCA) i s-au alăturat în organizare Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Compania Artelor Poligrafice şi Editoriale ROTAREXIM din Râmnicu Vâlcea şi Primăria Câmpulung. Le-au fost partenere (de pildă, prin înmânarea unor diplome şi distincţii) mai multe asociaţii, precum Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - Filiala Argeş, Asociaţia de Vexilologie „Tricolorul" etc.
În al treilea rând, şi cel mai important, numărul revistelor participante a crescut foarte mult. Pe lângă revistele iniţiatoare, au fost prezente revista Bucureştiul Literar şi Artistic şi Detectiv Cultural de la Bucureşti (s-a alăturat „din mers" şi revista Formula AS), Litere de la Târgovişte şi Noul Literator de la Craiova. Prietenii din Serbia nu au putut veni, dar revista Lumina (însoţită de săptămânalul Libertatea) a fost reprezentată de scriitorul Florian Copcea, din Drobeta Turnu Severin. Pentru prima dată, a fost însă prezentă revista Glasul Bucovinei, din Cernăuţi, la întâlnire participând redactorul-şef, Alexandrina Cernov (membru de onoare al Academiei Române). Peste douăzeci de publicaţii de pe „axa" Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş - Câmpulung au fost prezente (şi adunate de dl George Rotaru într-un Coş de Reviste oferit invitaţilor): Argesis, Forum Vâlcean, Cultul Eroilor, revista româno-japoneză Soarele, Omul şi Timpul, Buridava, Pietrele Doamnei, Carte de la Curtea Veche, Acidava şi încă multe altele.
Din delegaţia de la Chişinău, condusă de acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei Literatura şi Arta, au făcut parte actorii Ninela Caranfil şi Nicolae Jelescu, cantautorul Vali Boghean şi Mihai Zaharescu, de la Bucureşti au fost de faţă Florentin Popescu, Marian Nencescu (redactor-şef la Detectiv Cultural), Firiţă Carp (Editura Detectiv), şi Ion Longin Popescu (Formula AS), de la Târgovişte au venit Mihai Stan (redactor-şef la Litere) şi Ion Mărculescu, de la Craiova Constantin Pădureanu şi Dumitru Duţă (redactori-şef adjuncţi la Noul Literator). Au mai participat la întâlnirile din cele trei oraşe mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, artişti plastici, prieteni ai revistelor menţionate, oficialităţi culturale sau administrative. Doar câteva nume: Ana Burghele (Germania) Maria Mona Vâlceanu, Lucian Costache (Piteşti), Ion C. Ştefan, Tudor Meiloiu, Viorel Onica (Bucureşti), Dumitru Marin (Craiova), Mihai Sporiş, Ion Măldărescu (Rm. Vâlcea), Constantin Agricola Miu, Liviu Cioacă, Ioan Crăciun, Sorin Durdun, Maria Chirtoacă, Cornelia Vasiloiu (Câmpulung) - iertare celor nenumiţi.
Sloganul sub care s-a desfăşurat această ediţie a Podului de Reviste a fost ROMANIA MARE CULTURALĂ, scopul fiind de a face cât mai vizibilă realitatea acestui fapt, evident pentru oamenii de cultură (dar nu totdeauna şi pentru politicieni), de a sublinia rolul culturii în conturarea-definirea-întărirea românismului, a sentimentului de unitate - reamintindu-ne că în istoria noastră unirea politico-administrativă a fost totdeauna precedată de şi bazată pe unirea/unitatea culturală, de limbă, credinţă, datini.
În prima zi, activitatea s-a desfăşurat la Râmnicu Vâlcea, la ROTAREXIM (în prezenţa prefectului judeţului şi a altor oficiali - cinste pentru participare) şi Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu". S-au prezentat istoria şi rosturile Podului de Reviste, s-au prezentat reviste, actorii chişinăuani au înfrăţit audienţa în dor de Ţară şi dor de Basarabia recitând poeme de Nicolae Dabija, Vali Boghean şi rapsodul popular, mare prieten al Argeşului, Ion Creţeanu din Craiova au făcut să vibreze aerul şi sufletele cu cântecele lor - Ion Creţeanu aducându-ne din nou emoţionanta  Baladă a Brîncoveanului.
În mare măsură, scenariul s-a repetat în zilele următoare - vineri, în paraclisul Centrului Eparhial din Curtea de Argeş şi în sala mare a Primăriei din Câmpulung sâmbătă, unde „cortinele muzicale" au fost îmbogăţite de corul Seminarului Teologic Curtea de Argeş, condus de diaconul Codruţ Scurtu, respectiv de elevi pianişti din Câmpulung.
Vineri după-amiază s-a făcut şi un drum la Piteşti, pentru a vizita expoziţia de la Casa Cărţii prilejuită de Festivalul Lalelelor, iar sâmbătă, în drumul de la Curtea de Argeş spre Câmpulung, s-a făcut o oprire la Biblioteca „Luca Paul" din Domneşti, pentru o „sesiune domnişană" (muzeu, bibliotecă, revista Pietrele Doamnei - redactor-şef George Baciu), în prezenţa primarului comunei, Nicolae Smădu.
O seară cu totul specială a fost cea de vineri, când participanţii la întâlnire au fost primiţi, la Mănăstirea Văleni, de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Binecuvântarea pe care Podul de Reviste a primit-o în acest fel dă greutate întregii acţiuni - la fel cum o face speranţa-pronosticul că, în 2018, Centenarul Marii Uniri se va serba într-o Românie care va avea Basarabia alături, speranţă-pronostic rostit de mai mulţi participanţi (îl amintesc doar, pentru că este istoric, iar cuvântul său stă în bună balanţă cu binecuvântarea ÎPS Calinic, pe directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu).
S-au mai vizitat şi alte aşezăminte de mare valoare cultural-istorică ale zonei: Mănăstirile Cozia, Nămăieşti şi Aninoasa, Mănăstirea Argeşului şi Sala „Manole" a Palatului Regal/Episcopal, Casa Memorială „George Topîrceanu" de la Nămăieşti.
S-au făcut, desigur, planuri de viitor, nu numai de continuare a acestui gen de întâlniri, cu posibila „prelungire" a podului spre Târgovişte, spre Craiova, poate cu organizarea unei întâlniri, la Bucureşti, de anvergură naţională, dar - merită menţionată separat ideea - şi de a ridica, la Mănăstirea Suruceni din Basarabia, unde s-a născut şi unde odihneşte întru cele veşnice, un bust al episcopului Dionisie Erhan, pentru un an (1940-1941) vlădică la Curtea de Argeş.
O acţiune care, sperăm, va avea ecou, parte a unui proces istoric care să o facă să-şi piardă însuşi obiectivul cu care a plecat la drum, dar care să rămână o manifestare culturală periodică, aducând alături oameni de cultură din toate vetrele locuite de români. (Gheorghe Păun)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: România Mare Culturală.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:05:23 Ora standard a Europei de Est