Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Conferinţa ,,România şi crizele Europei”, susţinută de Emil Hurezeanu

„Eu nu cred într-un pericol de război”

Nici nu mai ştim de când nu am mai văzut atâta lume în sala mare a Primăriei Oradea, ca joi, 5 martie 2015, la conferinţa scriitorului şi publicistului Emil Hurezeanu.

Cred că la Alex Ştefănescu să fi fost ceva mai mulţi, dar atunci asistenţa era alcătuită din elevi şi cadre didactice. Acum, audienţa a fost formată din cetăţeni, admiratori ai îndrăgitului publicist Emil Hurezeanu, cunoscut mai cu seamă de la emisiunile TVDigi 24.
Până să susţină conferinţa ,,România şi crizele Europei", finul analist ne-a adus în faţă personaje, situaţii şi evenimente relatate din cărţi şi filme, pe care domnia sa  considera că marea majoritate le cunoaşte. În cartea „Reinventarea oraşului", spre exemplu, a scriitorului Karl Schroeder, prima aşezare de care se ocupă K.S. este Oradea, „oraşul fiind considerat cel mai frumos oraş imperial secesionist, în afara Vienei şi a Budapestei", a remarcat Emil Hurezeanu.
„Tema noastră ţine de banalitate, de banalitatea răului, crizele Europei sunt un subiect aproape naturalizat", consideră publicistul.
Din filme şi cărţi, desprindem realitatea tristă: „toată lumea stă cu frica ruşilor, pentru că pericolul care nu apare niciodată prin oameni, dar care stă undeva, dincolo de munţi, sunt ruşii". „Pământul ăsta este frumos, admirabil, e pământul tuturor strămoşilor noştri, dar musteşte, şi nu se va mai schimba vreodată asta, mai mult de ură decât de iubire".
„Astăzi, Europa se întoarce la statele naţionale, dar nu numai la statele naţionale, ci prin efecte întârziate ale crizei la o exacerbare a complexului suveranist, adică Franţa a francezilor, se vede cu ochiul liber, Germania a germanilor, fără ţigani, fără probleme; englezii, ce să mai vorbim, că vor să iasă aproape din Uniunea Europeană... Şi ca şi cum asta nu ar ajunge, în interiorul fiecăruia din aceste state europene vechi şi importante, se dezvoltă cu o rapiditate foarte periculoasă mişcări politice populiste antieuropene".
Făcând o radiografiere a situaţiei din statele europene, Emil Hurezeanu evidenţiază „efecte năprasnice ale politicii interne în criză, care depăşesc uneori şi raţiuni tradiţionale istorice ale geopoliticii", vorbind despre mişcările populiste şi centrifugare, dar şi despre pericolul de război, „pentru că de multă vreme Putin are un plan care vine de la sfârşitul primului război mondial"...
„Războiul acesta din Ucraina este rezultatul unei filosofii, care pune sub semnul întrebării ordinea de drept şi internaţională în primul rând privind integritatea naţională a unor state", remarcă publicistul Emil Hurezeanu. „Ungaria este o surpriză pentru că schimbă un curs geopolitic, de rezervă, neîncredere şi chiar de ostilitate în momente cheie faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, în diversele lor avataruri, prin deschiderea porţilor ... doar nevoia de gaz n-ar justifica o astfel de întâlnire. Trecutul istoric nu justifică deloc o astfel de întâlnire, ultima secvenţă, 1956, nu? Putin a fost la Budapesta, a depus o coroană la monumentul ostaşului sovietic şi în spate erau morţii revoluţiei maghiare, antisovietice. Ce şi-or fi spus ei între ei, acolo?", întreabă şi se întreabă Emil Hurezeanu. „Spre deosebire de români, care sunt un popor mai calm, mai liniştit, mai prietenos, mai rezilient, mai plastic, se mulează,  şi în felul ăsta rezistă, ungurii sunt mai nervoşi, şi, din aproape în aproape, trecând dintr-o criză antieuropeană într-o criză antieuropeană cu guvernarea catastrofală a socialiştilor înaintea lui Orban, iată-l pe Orban călare pe cal alb, acum, le deschide larg porţile, deşi mă feresc să spun că-i calul troian al Rusiei", precizează Emil Hurezeanu. Referindu-se la ţara noastră, domnia sa constată cum că „unii observă că România este un fel de ţară mare şi incomodă în calea acestor fluxuri noi, dacă admitem că ar fi un flux Ucraina - Belarus, Slovacia - Cehia, Ungaria - Serbia, Bulgaria - Grecia, Cipru şi chiar Turcia. Şi Turcia, ca ţară NATO, aşteaptă să vadă ce se întâmplă.
Ce poate să facă România în această situaţie?
România este o ţară unde preocuparea aproape exclusivă cu problemele zilelor noastre îi absoabe, aspiră mai toată energia şi toate pasiunile hermeneutice. Suntem concentraţi pe ceea ce ni se întâmplă în numele a ceea ce nu ni se întâmplă: situaţia din spitale mai bună, autostrăzi mai bune, tinerii să se întoarcă ca-n Polonia; să se întoarcă acasă, nu să plece! Atuncea suntem ca într-un fel de malaxor... Poate trebuie să se întâmple şi asta înainte să facem saltul calitativ, dar în orice caz, din punct de vedere geopolitic şi din punct de vedere strategic, românii, şi mă gândesc la elitele lor gânditoare, politicienii, în primul rând, nu par foarte preocupaţi de situaţie".
„Nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală"
Cu o ironie fină se face apoi trimitere la „omuleţii verzi", şi cu multă seriozitate, se vorbeşte despre atuurile României...Una peste alta este nevoie de o adaptare permanentă la situaţiile concrete. „Nu e bine să fii antirus, e bine să fii prorus sau promaghiar, profrancez sau proamerican. Nici pro nici contra, trebuie să înţelegi situaţia în care eşti. Şi părerea mea este că nouă ne lipseşte lectura contextualizată între orizontală şi verticală. Într-un sistem de coordonate, unde orizontala înseamnă ce fac ceilalţi în timpul acesta. Şi atunci îi bine să ştim ce fac ruşii, ce fac chinezii, ce fac ungurii, ce fac sârbii, ce fac francezii, ce fac americanii, ce fac toţi în timpul ăsta. Care sunt experienţele lor cele mai bune şi cele mai proaste, în aşa fel încât pe primele să le luăm şi pe ultimele să le evităm. Iar pe verticală e legătura cu trecutul. Ce s-a mai întâmplat de felul ăsta acum 100 de ani, 50 de ani...?" Constatând absenţa verticalei, analistul politic observă „refuzul de a ne integra în trecut sau din trecut în prezent; a propriului trecut. Nu mai avem contacte cu el. Nu ştim cine sunt oamenii noştri. Rămânem un fel de mistică naţională trivializată şi vulgarizată, în care personajele filmelor lui Sergiu Nicolaescu sunt mai importante decât personajele istorice propriu-zise... Apoi, toate ţările moderne, libere, cu un sfert de secol ca noi, redescoperă personajele care le sunt folositoare astăzi... Asta când faci legătura cu trecutul. Dacă nu ai legătura cu trecutul şi nu ştii care sunt calităţile şi defectele tale, revizuite în timp, atunci eşti descoperit, eşti foate vulnerabil. Şi impresia mea astăzi este că noi suntem supuşi, într-o stare de libertate foarte suspectă, într-un portativ pe care nu-l controlăm. Pentru că noi ne suspendăm, nu ne înscriem între trecut şi prezent...
Eu nu cred într-un pericol de război, cred că îndată ce SUA îşi vor regla tirul cu ruşii şi vor reintra într-un echilibru de intimidare reciprocă prin reactivarea parităţii nucleare, şi Europa îşi va găsi liniştea. Stările de pericol produc şi coagulare şi coeziune".
Revenind în „bătătură", distinsul analist avea să sublinieze faptul că „noi ne mediatizăm problemele. Toate problemele şi neajunsurile noastre se mediatizează în intensităţi diferite. Mediatizarea este un procedeu forţat. E necesară în democraţie, dar este un punct de vedere; este un punct de vedere al informării şi al menţinerii căldurii minimale într-un spaţiu plural. Transformarea tuturor problemelor noastre într-o dezbatere trivială, adaptată doar pentru uzul mass-media, este o cedare inacceptabilă. Şi, după ştiinţa mea, nu funcţionează în alte ţări",a conchis dl Emil Hurezeanu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Eu nu cred într-un pericol de război”.
Trimite email
joi, 3 aprilie 2025, 05:45:01 Ora de vară a Europei de Est