Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare

Alexandru Sanislav, fost profesor de sport, pasionat de istorie

Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare

Vajnicul pensionar simte un impuls interior (pentru că „istoria îi curge prin vene şi nu-i dă pace"), care îi stârneşte interesul şi îl îndeamnă să cerceteze, să adune mărturii şi să iasă cu ele la lumină. Dar mai cu seamă doreşte să le împărtăşească şi altora, în special tinerilor, în speranţa că informându-i va reuşi să-i „corupă", să le „inoculeze microbul istoriei", al cercetării culturii şi civilizaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic.

„Prima şi cea mai mare civilizaţie în Europa a fost pe valea Dunării"
Ce resort nemaivăzut i-a declanşat profesorului setea nestăvilită de cercetare a istoriei, a trecutului şi de informare? Cu mai mulţi ani în urmă, făcând parte dintr-o delegaţie oficială şi ajungând în Italia, în orăşelul Altamura din regiunea Bari, „în muzeul acestui orăşel, am aflat ceva care m-a uluit. Am spus: Nu se poate!!! Nu se poate!!! Pasionat de istorie, am citit foarte mult. Am fost abonat la revista de istorie, la Magazin istoric. N-am aflat, n-am auzit de aşa ceva. Este vorba despre informaţii despre ţara mea, despre poporul meu, de care eu habar n-aveam!!! Habar nu aveam!!! Şi-atunci, venind în ţară mi-am întrebat colegii, profesori de istorie. Am rămas surprins că nici ei nu au învăţat la facultate despre asta. Am mers la bibliotecă şi am luat cărţi. Am citit una, două... Am aflat de Virgil Vasilescu, cel care a scris o carte minunată „Semnele cerului" şi cel mai important lucru pentru mine: am găsit cărţile Mariei Gimbutas, cel mai mare arheolog şi istoric american al secolului trecut, care timp de 20 de ani a săpat, a făcut cercetări arheologice în zona Balcanilor. Şi concluzia ei a fost. A schimbat istoria Europei şi implicit istoria ţării noastre. Ea spune şi argumentează şi toţi istoricii sunt de acord cu asta: că prima şi cea mai mare civilizaţie în Europa a fost  pe valea Dunării", a spus dl prof. Sanislav.
Nu prin statura sa impunătoare, prin înălţime, domină profesorul auditoriul „îngenuncheat la picioarele sale", ci prin patosul, înflăcărarea şi puterea de convingere... cu care transmite informaţiile, reuşind în cele mai multe cazuri să te cucerească povestind lucruri „incredibile". Şi a mai făcut domnia sa ceva de toată cinstea şi lauda: a reuşit să nască un mic muzeu într-o zonă „părăsită" şi uitată de lume, în cătunul Alunu, pe Valea Drăganului, la graniţa cu judeţul Cluj. Dar „acest muzeu nu este un simplu muzeu etnografic, după cum ţine să ne asigure dl profesor, chiar dacă majoritatea exponatelor sunt de colecţie etnografică, muzeul este şi istoric. Am şi obiecte istorice, de peste 2.000 de ani. M-a preocupat mai mult decât obiectele în sine, ce reprezintă ele.
„Dacă nu cunoşti trecutul, nu înţelegi prezentul. Şi dacă nu înţelegi prezentul, cum poţi să faci proiecte de viitor?!" 
„Venind spre şcoala voastră, mă gândeam cum să încep prezentarea. Am fost obligat să încep cu  muzeul. Dar pe drum mă gândeam că ar trebui să vă spun cuvintele unui ambasador american  în România care a spus la dineul sau la întâlnirea cu tot corpul diplomatic din România. El şi-a încheiat discursul aşa: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, o înţelegi mai puţin". Pare paradoxal. Expoziţia mea are şi ea acest scop. Să înţelegem mai bine.
Într-o zi, vecina mea de-acolo, din cătunul acela, ziaristă la Cluj... mi-a zis: Domnule profesor, de ce vă pierdeţi timpul, banii, energia cu lucruri care s-au întâmplat. De ce nu vă orientaţi spre viitor? Nu am zis nimic. Dar la fiecare grup care a venit în vizită le-am pus întrebarea: Ce părere aveţi voi, merită sau nu merită? Le-am spus ce mi-a zis ziarista. Şi am primit tot felul de răspunsuri. Cel mai frumos, mai precis şi mai concis răspuns a fost al unui student englez, care a fost coleg de masterat cu băiatul meu mai mic (în Franţa) şi care a venit în vizită. El a zis: „Dacă nu cunoşti trecutul, nu înţelegi prezentul. Şi dacă nu înţelegi prezentul, cum poţi să faci proiecte de viitor?!"
Sunteţi aici să învăţaţi ceva din trecut, chiar din trecutul foarte îndepărtat...
Expoziţia are două părţi. Latura artistică a fost realizată de un artist fotograf de excepţie. Se numeşte Harris Wallmen, este redactorul-şef al revistei Photo Magazine, cea mai bună revistă de fotografie din România. El a făcut pozele inspirându-se din costumele din muzeu. Priviţi pe acest costum este acest desen. La două zile după vernisarea expoziţiei la Galeria de Artă, a venit un tânăr domn şi mi-a spus: „Domnule, acum două săptămâni, m-am întors din Mexic. Pe frontispiciul unui templu astec este acest desen". Mi-a arătat fotografia. Identic!"
Mai mulţi elevi, membri ai ansamblului popular al colegiului, ne-au prezentat costume populare autentice din colecţia de muzeu a dlui profesor Sanislav, costume din diferite zone ale ţării, toate, însă, conţin aceleaşi simboluri. Cealaltă latură a expoziţiei este una pur informativă, realizată de patru eleve îmbrăcate tot în costume populare din muzeul de la Alunu; ele ne-au furnizat informaţii în faţa unor panouri.
Pledoarie pentru adevărul... istoric!
Alunecând în anii de liceu, şi referindu-se la cele scrise în unele manuale din care a învăţat ca elev, dl profesor înfiereză comunismul, dând în vileag neadevărurile şi propaganda regimului.
„În manualul de Limba română din care am învăţat eu în anul I de liceu era următorul citat: „Ţăranul român, în dragostea lui pentru frumos, şi-a împodobit costumul şi-a împodobit stâlpii porţilor, furca de tors, bâta ciobănească şi alte obiecte". Minciuni! E o minciună ticăloasă...! În adevăr, e vorba despre o sensibilitste pe care o au toate popoarele, dar ascundea cel mai important lucru, cea mai importantă caracteristică a acestor ciudăţenii pe care le vedeţi voi aici. Acestea nu sunt podoabe. Atunci nu era corect politic să vorbeşti laudativ despre religie, despre credinţă. Aflaţi că nu este vorba despre simple podoabe, cum ar fi floricele, ci de simboluri.
Pe unul din panourile acestea scrie: „O imagine valorează cât o mie de cuvinte; un simbol valorează cât o mie de imagini" (Jay Weidner).
Astă-vară am avut patru chinezoaice în vizită la muzeu. Discutând cu ele despre tradiţii, despre istorie, am desenat o cruce, o cruce simplă. Le-am arătat-o şi le-am întrebat: Ce vă spune acest desen? Au început să râdă şi să dea din umeri. Eu am insistat şi una a zis: „Două linii care se intersectează". Deci pentru ea, crucea sunt două linii care se intersectează. Pentru un creştin, este viaţa, învăţătura şi jertfa lui Iisus. Aşa se întâmplă şi cu simbolurile sacre, al căror înţeles s-a pierdut, pentru că au o vechime care, atunci când o să vă spun, o să vă sperii.
Uitaţi aici: o jumătate de romb, un romb şi o jumătate de romb, mai multe V-uri şi haşură orizontală. Aceasta este o falangă de cal. A fost descoperită la Cuina Turcului... are 12.650 de ani. Unde erau piramidele? Unde era zidul chinezesc? Acum peste 12.000 de ani, pe acest teritorul pe un os se scrâjelea acest simbol sacru. Minunea mai mare este că acest simbol n-a dispărut",a conchis dl profesor şi a fost identificat pe fiecare din costumele populare româneşti prezentate...
Această expoziţie (şi conferinţă), precum cea prezentată marţi, 27 ianuarie 2015, în faţa liceenilor de la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul", de către dl profesor Alexandru Sanislav, a fost prezentată şi studenţilor de la Arte (Design), dar şi lăzăriştilor. În perioada următoare, dl profesor intenţionează să ajungă cu ea şi la alte colegii şi licee orădene („Gojdu", „Ghibu"...).
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Le-a descifrat liceenilor de la „Mihai Viteazul” simbolurile de pe costumele populare.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:38:05 Ora standard a Europei de Est