Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe

Lecţia vie a istoriei la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop” din Oşorhei

25 ani de la Revoluţia Română din 1989, de prof. dr. Claudia Tişe

La 16 decembrie 2014, s-au împlinit 25 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Evenimentele din decembrie 1989, constituie un moment important în evoluţia istorică a naţiunii româneşti. S-a scris şi povestit foarte mult despre decembrie 1989, dar generaţia tânără cunoaşte atât de puţin despre realitatea acelor zile!

Anul 1989 a fost un an marcant în istoria internaţională. Pentru Europa simbolizează anul căderii regimurilor comuniste din Centrul Europei. A venit momentul în care atât Occidentul cât şi Uniunea Sovietică şi-au reevaluat relaţiile diplomatice internaţionale. Mihail Gorbaciov s-a arătat deschis propunerilor de apropiere diplomatică, atât cu SUA cât şi cu statele Europei Occidentale. Conştient de colapsul modelului economic şi politic sovietic, a încercat să evite prăbuşirea propriului sistem din Rusia. Ca urmare, a acceptat fără intervenţie militară, schimbarea regimurilor comuniste din Europa Centrală. Evenimentele de la Praga, prăbuşirea zidului Berlinului, deschiderea frontierelor germane şi ungare, au constituit doar începutul prăbuşirii unui sistem politic inoperant, învechit, şi atât de urât, datorită unui sistem de teroare şi a ocupaţiei militare externe. Cert este că, în decembrie 1989, România şi Uniunea Sovietică au rămas singurele state comuniste din Europa. De asemenea, România a fost singurul stat european în care, trecerea spre democratizare s-a făcut cu vărsare de sânge, pentru a justifica preluarea puterii de către sistemul post comunist condus de Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Petre Roman şi alţii.
După 25 de ani, 1989 în România este încă o incertitudine a istoriei. Rămâne întrebarea: Ce a fost atunci în ţară: lovitură de stat, revoltă populară înecată în sânge sau revoluţie? Generaţia revoluţionară, tânără, care a ieşit în stradă începând cu 16 decembrie, care a rămas în stradă sub gloanţele Securităţii şi Armatei, până la 26-27 decembrie 1989, au sperat cu adevărat schimbarea. Au murit pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cerut înlăturarea regimului Ceauşescu şi pluralism politic. Au dorit înlăturarea sistemului de teroare care a guvernat ţară în ultimii 45 de ani. Acei oameni şi-au cerut dreptul şi libertatea de exprimare şi alegere. Au dorit un viitor democratic României şi un sistem economic capitalist corect. Ei sunt eroii acestei naţiuni, eroi pe care statul român după 1990 i-a uitat parcă definitiv. Morţii din 1989 sunt martirii României, într-un moment de schimbare politică crucială pentru poporul român. Pentru cinstirea memoriei lor, noi trebuie să povestim generaţiei tinere, ce a fost în decembrie 1989 la Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Craiova. Încă este greu de făcut o analiză istorică pertinentă. Dar, încă, avem avantajul că cei care au participat la Revoluţie, mai trăiesc între noi. Opinia lor contează, speranţele şi deziluziile lor sunt mărturii veritabile ale unei istorii trăite. Puţini cunosc, de ce în oraşe ca Oradea, Iaşi, Braşov, revoluţia a fost paşnică, în timp ce în alte părţi, sistemul represiv a tras fără remuşcare în protestatari. Cei tineri nici nu se gândesc la idealurile revoluţiei, atunci când sunt chemaţi să-şi exercite dreptul de exprimare şi vot, măcar o dată la 4-5 ani. Ei nu ştiu că pentru libertatea lor, în decembrie 1989 s-a murit în România.
În acest context, în 15-16 decembrie 2014, elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Aurel Pop" din Oşorhei au participat la o dezbatere pro şi contra evenimentelor din decembrie 1989.
„După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"
Activitatea face parte dintr-un proiect personal, coordonat de prof. dr. Claudia Tişe, cu titlul „In Memoriam - Evenimente care ne-au schimbat istoria". În cadrul acestui proiect, ne dorim să rememorăm momentele care au marcat şi au schimbat cursul istoriei noastre, în context intern şi internaţional. În anul şcolar 2014-2015, vor mai fi organizate şi alte dezbateri, având şi alte teme importante pentru noi ca stat şi naţiune.
În urma activităţii din 15 decembrie 2014, elevii au putut afla derularea pe etape a revoluţiei din 1989 din România. Au conştientizat importanţa acelor zile pentru democratizarea sistemului politic din România. Au cunoscut vizual, victimele revoluţiei şi urmările fenomenului din '89. Au fost invitaţi să povestească personal, ei, ce cunosc despre 1989, din familie sau de la cunoscuţi. Am sperat că rămân cu o temă meditativă importantă: „După 25 ani, a meritat să mori la Revoluţie?"
Felicitări, Claudia!
Din '89, aflăm, în sfârşit, că cineva pune punctul pe i, informând elevii, punctual, despre Revoluţia Română!
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: 

Trimite email
luni, 30 decembrie 2024, 19:06:09 Ora standard a Europei de Est