Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Dacă e weekend, avem o lectură specială

Revista de cultură „Curtea de la Argeş”

Chiar şi din Ucraina, dl rector Ioan Dziţac ne propune să lecturăm, în acest weekend, Revista de cultură „Curtea de la Argeş", numărul 50 (primul număr din 2015).

În editorial, redactorul-şef, distinsul academician Gheorghe Păun, priveşte în urmă cu mândrie, constatând împlinirile, succesele, evoluţia sa (a revistei) în toate planurile.
Ca cititori fideli, şi noi am ajuns la aceleaşi concluzii. Aşa se face că o urmărim şi vi-o prezentăm, lună de lună, îndemnându-vă la lecturare online.
Aşa după cum am mai spus (scris) şi în numărul precedent, Domnul Eminescu a analizat în „Timpul", din 5 februarie 1881, problema dărilor către stat, povara impozitelor, concluzionând: „Dacă sporirea pur şi simplu a veniturilor statului ar fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai organizate. Lucrul nu e tocmai aşa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susţine luxul claselor guvernante, fie pentru necesităţi politice chiar, în desproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e de niciun folos economic pentru popor". La cumpăna anilor, Horia Bădescu a constatat că „Zilele fug, anul se grăbeşte să-şi încheie socotelile şi viaţa fuge cu noi şi adesea fără de noi spre rostul ei de viaţă. Unde ne ducem, Doamne, trăind, căci murind n-o să ştim niciodată?", se-ntreabă scriitorul clujean. Florin Horvath scrie Despre existenţa şi menirea bessilor. În Homo sapiens, Cristian Bădiliţă ne vorbeşte despre Anticrist şi anticristologie (partea I). De la Gala Galaction aflăm despre moartea vlădicăi Dionisie Erhan (arhiepiscopul basarabean). Constanţa Vaida Haliţa îşi aminteşte de primii ani de ucenicie, ca tânăr arhitect, lucra la Proiect Bucureşti, în sectorul sistematizare. Aurel Radu ni-l aduce în atenţie şi actualitate pe Eugen Ionescu, pe vremea când scriitorul francez de origine română a fost profesor de limba franceză la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă" din Curtea de Argeş. Luând-o agale pe „Calea de Mijloc", Cristian Cocea (cu pipa în colţul gurii) ne prezintă Reflecţii la 23 de ani de la moartea lui Petre Ţuţea. La Podul de reviste, Florian Copcea scrie despre Slavco Almăjan (din Voivodina). Dintre şi în Altarele argeşene, pr. Vasile Marinescu se opreşte la Biserica din Morăşti - Cărpeniş (Argeş). În rubrica sa, Nevoia de românism, Nicolae Melinescu ne aduce în atenţie Capcanele lunii de miere (luna politică de miere), „bariera celor o sută de zile sau perioada de tranziţie şi acomodare". „Ura şi frica sunt ţinute în lesă de un ultim demon sinistru care bântuie luna de miere. Numele lui este îndatorarea. Că este vorba de datornici în bani, în servicii, în favoruri sau idealuri, toţi tremură la gândul apropiatelor scadenţe". Sub crugul Eminescului, Aureliu Goci, ni-l aduce în atenţie pe ultimul (adică cel mai tânăr) mare eminescolog, Nicolae Georgescu. La aceeaşi rubrică, Maria Mona Vîlceanu scrie „Dulcea mea doamnă...Eminul meu iubit..." Între Seniori ai culturii, îl găsim pe Ion C. Rogojanu (un eminescofil generos) despre care scrie Marian Nencescu. „Dl Mihai Cimpoi, fără îndoială unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi cercetători ai moştenirii literare a Luceafărului, ne-a dat relativ recent o carte fundamentală „Mihai Eminescu - Dicţionar enciclopedic (Editura Gunivas, Chişinău, 2012)". L-am citat pe Florentin Popescu din articolul „Un dicţionar de referinţă", scris la rubrica (semnal) „Cărţi şi autori". În Orizontul (său) SF, Mircea Opriţă ni-l prezintă pe campionul (român) în banda desenată Sandu Florea.
În prezentarea numărului 50 (nr. 1 pe 2015) al Revistei de cultură „Curtea de la Argeş", ne-am oprit la câteva nume şi articole, dar dumneavoastră puteţi lectura revista în întregime la adresa:
www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 16:25:55 Ora standard a Europei de Est