Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi, a fost lansat la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai

Volumul Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), autor: prof. dr. Claudia Tişe

Joi seara, 18 decembrie 2014, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, a avut loc lansarea volumului „Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968) ", semnat de prof. dr. Claudia Tişe.

La lansare au participat profesori universitari din cadrul Universităţii Oradea, Facultatea de Istorie, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai - Oradea, prieteni şi colegi ai autorului, alţi invitaţi iubitori de istorie.
Volumul lansat a fost prezentat de către prof. univ. dr. Mihai Drecin şi directorul  Bibliotecii, doamna Ligia Antonia Mirişan.
Volumul este publicarea tezei de doctorat, susţinută de către autor în 2010, la Universitatea din Oradea. Cartea descrie modul de constituire a Regiunii Autonome Maghiare între 1952-1968. Aduce în discuţie modul în care locuitorii regiunii s-au raportat la noua structură administrativ-teritorială constituită după model sovietic. Lucrarea încearcă să urmărească modalitatea politică prin care autorităţile comuniste româneşti au încercat să rezolve problema naţională din Transilvania. Relaţiile româno-maghiare s-au dezvoltat în contextul stalinizării României, odată cu schimbarea regimului politic în ţară, reuşind să îşi păstreze toate caracteristicile, problemele, speranţele sau iluziile celor două naţionalităţi. Lucrarea doreşte să identifice modul în care politica economică, administrativă, culturală şi naţională a autorităţilor comuniste, impusă după exemplul sovietic, a influenţat evoluţia legăturilor interetnice din Regiunea Autonomă Maghiară.
Lucrarea de faţă se doreşte un punct de vedere propriu din perspectiva documentelor descoperite în arhivele româneşti şi, a unei bibliografii edite române şi maghiare. Urmăreşte relaţiile interne şi externe româno-maghiare în condiţiile stalinizării Europei Centrale şi de Est. Nici România şi nici Ungaria nu au putut să se sustragă regimului de ocupaţie sovietică. Implicit ele au fost obligate să accepte şi să aplice modelul stalinist în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi naţionale. În acest context, „problema transilvană" din România primeşte un aspect politizat şi pe plan extern. Partea a doua a lucrării dezbate modalitatea în care au evoluat relaţiile diplomatice romano-ungare în perioada respectivă, pornind de la „chestiunea naţională din Transilvania".
Cartea este o cercetare istorică complexă, bazată pe documente de arhivă inedite, descoperite în diferite fonduri ale Arhivei Naţionale Istorice Centrale de la Bucureşti, Târgu Mureş; sau din cadrul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.  Bibliografia edită reflectă complexitatea subiectului din lucrare. În perioada anilor 1989-2012, lucrările de specialitate au abordat treptat şi în mod diferenţiat problema naţională, urmărită în cadrul evoluţiei relaţiilor româno-maghiare. De asemenea a fost consultată presa şi periodicele din perioada respectivă, cât şi sursele documentare deja publicate, atât în România cât şi în Ungaria. Sursele bibliografice sunt vaste, pe baza lor autorul încercând să creioneze modul în care au evoluat relaţiile naţionale din Transilvania şi legăturile diplomatice externe cu Ungaria, pornind de la „problema transilvană".
Călin MARIAN

Trimite email
sâmbătă, 21 decembrie 2024, 18:01:50 Ora standard a Europei de Est