Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Instanțe auratice în experiența artei contemporane

Mădălina Buhoș

Instanțe auratice în experiența artei contemporane

Astăzi, joi, 6 noiembrie 2014, ora 19.00, la @ PAVILION București (Str. C. A. Rosetti nr. 36, intersecția str. C. A. Rosetti cu str. J.L. Calderon), va avea loc evenimentul (prelegerea) Instanțe auratice în experiența artei contemporane, de Mădălina Buhoș.

Ce este aura lui Benjamin și mai ales, se poate vorbi despre acest fenomen în relație cu arta contemporană?
Prelegerea se concentrează asupra înțelegerii acestui concept, în sensul pe care Walter Benjamin i l-a atribuit, la momentul trecerii spre modernitate dar și asupra  posibilității sale de supraviețuire prin experiența generată de arta contemporană. Exemplele prezentate sunt strâns legate de urmările și transformările pe care opera de artă le-a suferit după trecerea în era reproducerii mecanice, până în contemporaneitate, cât și de efectul pe care navigarea șocului l-a avut asupra percepției psihicul uman. Schimbările suferite au venit dintr-o multitudine de direcții, atât sociale, culturale, tehnice, toate presupunând o modificare a felului în care realitatea este percepută ca energie psihică.
Fredric Jameson spunea în „Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism” că  producțiile culturale ale postmodernismului distrag într-adevăr spectatorul, folosind acest termen cu referire la Benjamin[1]. Diferența dintre modernism și postmodernism, pe care Jameson o indică este că cea dintâi păstrează încă zone residuale ale naturii originare, ale arhaicului, iar cultura lucrează din perspectiva acestei rezistențe. Postmodernismul și deci și arta contemporană este ceea ce rezultă atunci când procesul de modernizare este complet. Rezultatul este o lume profund a omului în care cultura devine ceea ce el numește o a două natură[2], aceasta fiind ceea ce Benjamin identifică ca fiind o condiție necesară supraviețuirii aurei .
Arta contemporană propune noi metode de a fi, mai degrabă decât obiecte concrete, producția de gesturi primează asupra producției de lucruri. Artistul cât și publicul devin un fel de teren al experiențelor colective, participatorii și critice ale unui dispozitiv autopoetic.
Este posibil ca la baza aurei benjaminiene să stea utopia, a cărei formă se modifică și ea în funcție de parcursul social și istoric dar care originează din năzuința că rolul artei este unul salvator, prin integrarea artei în arena socială.
[1] Fredric Jameson, Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, 2001, p IX
[2] Fredric Jameson, Postmodernism or Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, 2001, p X
Mădălina Buhoș, născută 12 noiembrie 1989, și-a luat diploma de licență in Management Cultural la Academia de Studii Economice București și cea de masterat în Istoria Artei la Universitatea Națională de Arte București cu o teză de disertație pe subiectul aurei lui Walter Benjamin în arta contemporană. Locuiește și lucrează în București.
Imagine: Olafur Eliasson, The Weather Project, 2003. Photo: Tate Photography.
Diana M.
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 10:15:14 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...