Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Revista de culturã „Curtea de la Argeº” nr. 9/2014

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Promovând cu perseverenþã ºi mult drag revista de culturã „Curtea de la Argeº”, dl rector Ioan Dziþac ne-a pus deja pe „tavã”, dis-de-dimineaþã, numãrul pe luna septembrie.

În editorialul distinsului redactor-ºef Gheorghe Pãun este abordatã problema „spinoasã" a scris-cititului. Din interesantul editorial aveam sã reþinem cã: „Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc", deºi concluzia este cã se mai citeºte, totuºi! Cel puþin aºa a descoperit domnia sa.
În radiografierea pe care Domnul Eminescu o face ºi o publicã în „Timpul" din 21 decembrie 1880 ne uimeºte prin adevãrurile exprimate, care, culmea, par „decupate" din actualitatea noastrã. În „Neantul valah", Horia Bãdescu descifreazã lumea ruralã ºi relaþia omului („românesc") cu Dumnezeu. Lilica Voicu-Brey continuã (în mai bine de trei pagini) subiectul lansat în numãrul anterior cu privire la pasiunea lui Busuioceanu pentru El Greco. Academicianul Rãzvan Teodorescu vorbeºte despre „Identitatea naþionalã ºi interesul naþional". „În incultura generalã, care este, din pãcate, comunã multor jurnaliºti ºi în incultura multor oameni politici dupã '90, s-a vehiculat aceastã absurditate: naþionalismul este un lucru pernicios (afirmã academicianul). Nu! Naþionalismul este un lucru pozitiv (subliniazã domnia sa)... Naþionalismul meu este naþionalismul de tip Eminescu, Iorga, Rãdulescu-Motru, Titu Maiorescu, este iubirea de patrie, de ceea ce se face în patrie". Academicianul Dan Berindei ne împãrtãºeºte „Gânduri despre Brâncoveanu ºi destinul neamului sãu". La rubrica „Sub crugul Eminescului", academicianul Mihai Cimpoi trateazã subiectul „Eminescu, între cumpãnã ºi echilibru", Vasile Bahnaru scrie „Despre preocupãrile de lingvisticã ale lui Mihai Eminescu", iar Florian Copcea, despre „Personalitatea europeanã a lui Eminescu vãzutã de marii critici". Nae-Simion Pleºca (con)semneazã „Basarabia în publicisticã". În Altarul inimii, Cristian Bãdiliþã publicã un nou episod din serialul „Ioan Casian. Teme din Convorbiri duhovniceºti". În noua rubricã, intitulatã Urmuziana, citim „Urmuz versus D. Demetrescu-Buzãu". În cadrul Dialogurilor esenþiale, Raia Rogan stã de vorbã cu academicianul Petru Soltan. În Calea de Mijloc (sau „arta de a trãi bine"), Cristian Cocea abordeazã „Harta cerului, harta psihicului". Ion Pãtraºcu ni-l redã pe academicianul Mircea Maliþa privit ca un cronicar al interesului naþional, iar Florentin Popescu se opreºte la Miron Radu Paraschivescu (un reper literar al deceniului ºapte). La curtea epigramei, Elis Râpeanu lanseazã un arc peste timp. Acelaºi Ion Pãtraºcu nu ne slãbeºte nici în acest numãr cu serialul sãu „maraton" despre China. Despre Nevoia de patrie scrie Aurelia Corbeanu în relatarea unei întâlniri pe care a avut-o în ziua de Crãciun a anului 2012 cu români din Australia la Biserica din Brisbane. În chip surprinzãtor, în Orizontul (sãu) SF, Mircea Opriþã ni-l prezintã pe Nichita Stãnescu cu lucrarea care priveºte SF-ul, intitulatã „Dintr-un abecedar marþian", cuprinsã în culegerea de eseuri ºi proze poetice „Respirãri" (1982).
Acestea sunt câteva dintre titlurile care ne-au reþinut atenþia parcurgând numãrul din septembrie al revistei de culturã „Curtea de la Argeº" pe care vã îndemnãm sã-l lecturaþi (cu folos) la adresa: www.curteadelaarges.ro  
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 12:07:19 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...