Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Critici sfâșiați lăuntric?

Controverse (33)

Critici sfâșiați lăuntric?

Nava-amiral a publicațiilor literar-culturale românești a decernat în februarie 2014 Premiul Cartea Anului al „României literare”, aflat la a XII-a ediție.

Directorul revistei și totodată președintele juriului simte nevoia de a explica semnificația premiului și criteriile nominalizării și o face în editorialul său „Cartea Anului” (R.l nr. 9, 2014). „Fără ca 2013 să fi fost un an grozav în apariții demne de ținut minte, cărțile nominalizate au fost de valoare apropiată”.
La fel ca în alți ani, dl Manolescu prevede, încă de acum, zgomotul de fond al breslei pe care o păstorește de atâta vreme, așa că precizează: „Cei care, nu puțini, ne critică pentru premiile acordate ar trebui să știe că alegerea este, în cazul premiilor literare, și un motiv de sfâșiere”. Noi îl credem și putem admite că „a pledat exclusiv cauza unor cărți valoroase, care au fost premiate sau nu”. Există însă voci care consideră că și nominalizările de anul acesta, la fel ca cele din anii anteriori, s-au făcut pe criteriul amiciției, căci, vorba dnei Magda Ursache, „Arca lui N. Manolescu e mică, nu încap în ea toți cei care merită”. Gurile rele spun că au loc, în primul rând, cei ce răspund cum trebuie la întrebarea: „Cu cine ești?”
Despre același eveniment scrie și Mircea Mihăieș în articolul „Trei cărți. Adică trei pieteni”(R.l. nr. 10, 2014), remarcând organizarea impecabilă, concurența acerbă și „misiunea aproape sinucigașă a juriului”, doarece „oricare dintre concurenți ar fi putut fi câștigătorul”.
Se fericește că n-a trebuit să aleagă dânsul o carte anume, căci trei dintre ele sunt semnate de oameni față de care manifestă „o durabilă admirație intelectuală și o afecțiune profundă”.
Cei trei autori care „ocupă un loc central în biografia privată”a dlui Mircea Mihăieș sunt: Adriana Babeți, autoarea „Amazoanelor. O poveste”, Livius Ciocârlie, cu volumul „Exerciții de imaturitate” și Ioan T. Morar, autorul romanului „Negru și roșu”. După ce își exprimă
bucuria de a fi întâlnit, la ediția din acest an, „(aproape) „toată floarea cea vestită” a literelor românești”, M. Mihăieș stăruie asupra valorii cărților mai sus amintite. Se știe că Premiul Cartea Anului al „României literare” a fost decernat dnei Adriana Babeți pentru volumul „Amazoanele, O poveste”, care, în opinia criticului este „o lucrare de o copleșitoare erudiție, o rara avis în mediul nostru cultural”. Tradus în străinătate, un astfel de volum ar fi recunoscut imediat o capodoperă: marii autori de sinteze (...) Curtius și Panofsky (...), Peter Gay sau Peter Ackroyl (...) n-ar fi avut sau n-ar avea nicio reținere s-o descrie pe Adriana Babeți drept o erudită cu stil”. Maniera de lucru, continuă M. Mihăieș, „e atât de seducătoare, încât ai impresia că participi la un voiaj magic, fascinant și aventuros”. Surprind atâtea vorbe mari la un spirit critic mai puțin menajant, al cărui ton e mai adesea plin de infatuare și de o răutate nedisimulată, cel puțin în cazul lui Mateiu Caragiale, asupra căruia revine într-un articol din R.l. nr. 4, 2014, notând cu sfidătoare ironie: „Acum, parțial înțelept, aș fi ceva mai generos: l-aș cataloga doar drept „unul din cele mai proaste romane românești”. (E vorba de „Craii de Curtea Veche”)
Peste volumul fostului său profesor, L. Ciocârlie, trece mai repede, având chiar un moment de sinceritate: „Am adeseori conștiința că ucenicia mea literară e, în ciuda vârstei, departe de a se fi încheiat”.
Despre romanul „Negru și roșu” al lui Ioan T. Morar afirmă că „e o carte dăruită unei idei, o polemică implicită la adresa mult prea apăsatului discurs identitar pe care l-am auzit (...) pe vremea stalinismului ceaușeștian și pe care, din păcate, îl auzim mult prea frecvent și azi”. Hotărât lucru: M. Mihăieș n-are organ pentru creațiile cu valențe identitare ce se constituie în instrumente de cunoaștere a unui întreg etos național. La ce bun Marele Roman Românesc, se întreabă retoric M. Mihăieș.
„N-am face decât să multiplicăm diversele Coaste ale Boacii (locul atât de viu întipărit în memoria afectivă a lui E. Cioran – n.n.) conferindu-le un aer nobiliar, deși, în sinea noastră, știm că totul e părelnicie și vânare de vânt”. Fără nicio tresărire lăuntrică (despre sfâșiere nici vorbă), în calitatea de vicepreședinte ICR, M. Mihăieș a dat verdict (în „România literară”) privindu-i pe Eliade, Cioran, Noica: „Nu pot, firește, constitui modele de onorabilitate ideologică”. Tot retoric se întreabă și ne întreabă dna Magda Ursache: „A stabilit cumva ICR sub Patapievici (și sub Mihăieș, am adăuga noi) o strategie a exportului de cultură românească, bine gândită, bine realizată?
Ce s-a văzut a fost eliminarea artei cu amprentă națională, considerată dacă nu delict, atunci incorectă politichește”.
O privire, chiar fugară, îndreptată asupra nominalizărilor pentru decernarea premiilor literare, dezvăluie faptul că în viața noastră literară nu s-a instalat încă o democrație a valorilor și a competențelor, că ea nu s-a vindecat până în prezent de bolile postcomunismului.
Al. Serpens
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:39:23 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...