Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

O bere pentru Alex Ștefănescu

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu

Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:

-Găsesc că prea se-ngânfă el, confiscând o rubrică.
-Dar te-nșeli cumplit, amice, el nu scrie – publică!
Acestea s-au ivit chemate parcă de cunoscutele liste negre ale criticului, multe apărute în „România literară” în spațiul rezervat „Tichiei de mărgăritar”, una figurând și în interviul acordat dlui Iulian Boldea publicat în revista „Apostrof”. N-am distins încă temeiul pe care Alex Ștefănescu pune pe două coloane o seamă de „scriitori din vremea noastră”, decretând că unii sunt buni, au talent și merită să fie citiți, iar alții n-au nicio importanță. Să fie oare noua rubrică doar oglinda în care el se privește cu nespusă admirație de sine? Până la un loc, aceasta părea impresia degajată și din articolul „Unde este șampania pentru Eugen Simion?” („Contemporanul” nr. 2/2014). După ce se „lustruiește” puțin, vorbindu-ne de visul studentului Ștefănescu de a vedea manuscrisele lui Eminescu, criticul trece la chestiuni de importanță majoră pentru cultura și literatura română. Readuce în atenția cititorilor inițiativa și strădania dlui Eugen Simion care au condus la apariția, în aproximativ patruzeci de volume, reproduceri perfecte ale tuturor manuscriselor din lada lăsată de Eminescu, cu peste un secol în urmă, în grija lui Titu Maiorescu. Subliniază, de asemenea, greutățile pe care le-a întâmpinat dl E. Simion în obținerea fondurilor și în constituirea grupului de specialiști de care era nevoie pentru realizarea acestei opere editoriale. „Paznicul de far” a reușit să le învingă până la urmă și astfel a fost realizată ediția anastatică, copiile manuscriselor eminesciene fiind identice cu originalele, oferind posibilitatea de a vedea până și culoarea cernelii folosite de Eminescu.
 „În ceea ce mă privește, credeam că va primi un premiu național pentru această izbândă, că va fi sărbătorit cu flori și șampanie”, afirmă A.Ș.
S-a ales însă cu un denunț penal, fiind acuzat de fapte de corupție de către Mircea Popescu, un ins străin de lumea cărții. Mai gravă este „atitudinea” unora despre care se spunea că știu să țină condeiul în mână, care iau în derâdere pe aceia care au apreciat manuscrisele eminesciene și implicit demersul lui Eugen Simion. Pe unii dintre ei Alex Ștefănescu îi amendează categoric: „Deși este de profesie eminescolog, Ioana Bot n-a înțeles ce înseamnă Eminescu pentru cultura noastră. Și în loc să se simtă jenată că îi lipsește sensibilitatea necesară ca să se pronunțe în această problemă (…) îl persiflează ea pe intelectualul român, adică pe oameni ca Titu Maiorescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Negoițescu, Edgar Papu, Zoe Dumitru-Bușulenga, definind aptitudinea de a admira ca pe o caraghioasă învăluire în norii de tămâie ai admirației”. Nu este iertat nici Costi Rogozanu cu al său „Eugen Simion și scandalul Eminescului electronic”. „A fost moda contestării lui Eminescu. Acum este moda contestării celor care îl editează pe Eminescu”, conchide Alex Ștefănescu, adăugând că unii „autori obscuri” vor să devină vizibili prin contestarea poetului și a celor pasionați de opera lui.
Pentru acest important articol nu-i putem oferi, simbolic, șampanie, ci, tot simbolic, o bere, deoarece dl Alex Ștefănescu l-a „tămâiat” într-un mai vechi număr al „României literare” pe H-R Patapievici, cel mai înverșunat detractor de azi al lui Eminescu, după cum l-a „uitat” pe Cristian Preda, alt contestatar „de serviciu” al marelui poet.
Nu putem încheia aceste însemnări fără a sublinia ideea sugerată de acest articol, idee potrivit căreia Eminescu dă și astăzi scriitorilor români o admirabilă lecție. Poetul „nu făcea niciodată risipă de cuvinte și nici nu le bagateliza, cheltuindu-le pentru exprimarea cu nonșalanță a unor banalități”. Articolul la care ne-am referit se-ncheie cu o frază admirabil ticluită: „Ca firele de praf care prind viață în imperiul unei raze (cum spune Eminescu însuși într-un poem), acești contestatari trăiesc și ei o clipă de glorie intrând în raza operei eminesciene”. (Al Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 10:26:28 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...