Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Memoriul basarabean din 1916…”

Studenții și elevii basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare!

„Memoriul basarabean din 1916…”

Membrii Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare joi, 27 martie 2014, la reuniunea organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.

Agenda evenimentului dedicat sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a cuprins: o expoziție de fotografii - „Cu și despre Basarabia”, plus fotografii (prezentate în PowerPoint) de la evenimentele de miercuri din Oradea, de pe pietonală), fotografii realizate de Gheorghe Petrilă; conferința dlui lector univ. dr. Radu Românașu, intitulată „Memoriul basarabean din 1916. Document important în procesul istoric al Unirii Basarabiei cu România”; iar conferința a fost urmată de proiecția filmului „Se caută un paznic”, de Gheorghe Vodă.
„Ne întâlnim, iată, cu o zi memorabilă din istoria românilor, sărbătorim 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și am ales să vorbesc astăzi, în acest context plin de emoție și de simțire patriotică, despre un moment foarte important din istoria Basarabiei; este vorba despre un memoriu redactat în anul 1916 de către liderii politici români din acest ținut românesc, pe care au încercat să-l internaționalizeze. Au încercat să-l trimită ca un mesaj viu, clar, direct al românilor basarabeni către lumea civilizată a Occidentului. Dacă facem un arc peste timp, vedem că atitudinea românilor de atunci are înaintași frumoși astăzi, în Basarabia actuală, care la fel dorește să se adreseze lumii civilizate, să se adreseze comunității europene. Și iată că a și început să facă câțiva pași foarte importanți pe un traiect european. Am văzut acele impulsuri pozitive venite dinspre Chișinău care doresc să demonstreze Europei că Republica Moldova dorește să fie o țară europeană, un stat democrat”, a spus dl lector univ. dr. Radu Românașu, în deschiderea discursului său.
Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape
Vorbind despre acel Memoriu basarabean, domnia sa a reliefat conținutul său, dar și reacția marilor puteri față de demersul fraților noștri din Basarabia.
„Memoriul din 1916 a reprezentat, în fapt, mai ales un apel al românilor basarabeni adresat popoarelor lumii pentru sprijinirea eforturilor de desprindere de Imperiul rus și reunirea cu patria mamă. Vreau să fac o precizare: Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape. Individualizăm, iată, trei momente importante: prima dată și-au câștigat autonomia; al doilea pas era obținerea independenței depline față de Imperiul țarist și nu mai rămânea altceva decât să consfințească dorința lor de unire cu patria mamă.
Concluzia documentului anticipa evenimentele și pregătea opinia publică internațională pentru hotărârea istorică de reunire cu țara, votată la Chișinău: cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri. Acesta a fost rezultatul votului din 27 martie 1918 din cadrul Sfatului țării. Memoriul basarabean a reprezentat, înainte de toate, un aspru rechizitoriu al secolului de ocupație țaristă și a politicii de rusificare și deznaționalizare, promovate de guvernele imperiale pentru spargerea blocului etnic cultural românesc și pentru izolarea Basarabiei de patria sa firească, România. Acțiunea basarabenilor s-a integrat unor eforturi similare ale altor 11 popoare din Imperiul multinațional țarist. Memoriile acestor popoare și entități naționale au fost grupate într-o cartă memorand, numită „Carte memorand”. Deci Memoriul românilor din Basarabia din 1916, în care dezvăluiau ce greu au dus-o ei în acest secol de ocupație țaristă, a fost cuprins într-un memoriu mai amplu, numit „Carte memorand”, și care a fost trimis spre Occidentul Europei, spre cancelariile diplomatice importante ale Occidentului…    
În final, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani, Basarabia, La mulți ani românilor frați din Basarabia și să-i urez mult-mult succes Basarabiei în acest traiect european în care o așteptăm cu mult dor și cu mult drag și pe Basarabia”, a conchis dl lector univ. dr. Radu Românașu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Memoriul basarabean din 1916…”.
Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 13:59:25 Ora standard a Europei de Est