Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”

Joi, lansare la Biblioteca universitară

„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”

În contextul aniversării a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, joi, 27 martie 2014, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea, a fost prezentat un volum apărut în Italia – „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.

Evenimentul a fost la pus la cale de dl prorector Sorin Șipoș și colegii din cadrul Departamentului de Istorie al Universității din Oradea. Manifestarea a fost moderată de lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul departamentului. Despre volum au vorbit conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, respectiv, dl prof. univ. dr. Sorin Șipoș, în calitate de coordonator al volumului.
Dl prodecan a făcut o legătură între evenimentul aniversat și volum, afirmând că „volumul de față are suficiente legături cu aniversarea de astăzi pentru că vorbește despre naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc făcând referire directă la momentul 1918. „Acest volum colectiv tratează în mai multe articole, studii ale sale, această perioadă legată de autodeterminare, dar și aspecte legate de autodeterminarea românilor din Transilvania și nu numai, cu referințe și la Basarabia. Tratează și o idee interesantă, care vine de la mijlocul secolului al XIX-lea, de creare a altei structuri decât stat federal, e vorba despre așa-numita confederație danubiană”, ține să precizeze dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa.
„Datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională”
Dintru început, dl prorector Șorin Șipoș ne-a explicat de ce a fost programată această lansare în 27 martie.
„Această lansare în 27 martie nu este întâmplătoare! Cred că datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională. Memoria noastră colectivă trebuie tot timpul alimentată de aceste momente importante. Nu trebuie să uităm și sigur, 27 martie face parte din memoria colectivă a neamului românesc. Cu alte cuvinte, lansarea de carte este pretextul de a ne întâlni, de a medita asupra destinului neamului românesc în context european. Avem de-a face cu un proiect pe care Departamentul de Istorie l-a gândit ca un proiect de cercetare, de internaționalizare a cercetării istorice de la Universitatea din Oradea”, a precizat dl prorector. În detalierea proiectului, domnia sa a amintit despre simpozionul organizat în Veneția (Italia), simpozion axat pe patru concepte importante: națiune, conștiință națională, stat național și integrare. „Sunt concepte importante care definesc evoluția istoriei moderne și a istoriei contemporane”.
Ce aduce nou volumul acesta?
„Volumul acesta aduce ca o noutate o analiză în durată lungă. Și mai aduce un element important și anume: interdisciplinaritatea; fiindcă printre autorii studiilor sunt istorici, specialiști în istorie politică, în istoria diplomației, avem specialiști în istoria instituțiilor politice, în istoria artei, în sociologie, în demografie, în istoria culturii. Volumul este important și fiindcă aduce în circuitul științific surse documentare noi. Avem apoi de a face cu o analiză punctuală: ceea ce se întâmplă cu românii după primul război mondial și până în momentul de față. După cum știm istoria nu-și propune să facă predicții. Istoricii încercă să reconstituie niște situații. Constatăm astăzi, sub ochii noștri, că Europa se redesenează, își modifică frontierele. Și această încercare istoriografică pe care încercăm să o aducem astăzi în atenție, într-o zi de sărbătoare pentru neamul românesc, este una care se dorește fi continuată. Avem în lucru două volume importante unul care are în vedere imaginea Europei și a spațiului românesc, iar celălalt, care trebuie să apară săptămâna viitoare, despre statutul istoriei și istoricului în societatea contemporană; sunt volume pe care le-am pregătit în relație cu frații noștri, cu specialiștii și colaboratorii noștri de la Chișinău, cu care am pus și bazele unui Institut de studii interdisciplinare, sub egida Academiei Române.
Revenind la evenimentul de astăzi, doresc să-i felicit pe studenții și elevii basarabeni care au făcut un lucru extraordinar: simbolic au împodobit, au realizat un pod simbolic de flori peste Criș, de fapt Crișul este Prutul, iar podul este simbolul trăiniciei”, a conchis dl prorector Sorin Șipoș.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:01:16 Ora standard a Europei de Est