Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Dna deputat Florica Cherecheș a făcut

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Miercuri, 26 martie 2014, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă dorește să contribuie la creșterea numărului de copii adoptați pentru a le oferi șansa de a crește în siguranță și cu dragostea unei familii.
În condițiile în care la nivelul anului 2012, existau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, este evident că sistemul funcționează greoi și trebuie găsite soluțiile pentru asigurarea celerității procedurii de adopție a copiilor abandonați.
Propunerea legislativă ar contribui atât la asigurarea unei familii pentru acești copii, dar și la confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor.
Una dintre modificările aduse se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece de regulă familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.
De asemenea, se dorește reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Acesta este benefică în principal interesului superior al copilului prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună.
O altă modificare privește abrogarea literei c) alineatul (8) al articolului 16, deoarece nu trebuie excluse de la posibilitatea de a adopta, retrăgându-li-se atestatul, persoanele care s-au implicat direct în identificarea unui copil potențial adoptabil. Atașamentul unor voluntari care se ocupă de îngrijirea copiilor în spitale, datorită lipsei de personal în cadrul acestor spitale/maternități, nu trebuie sancționat, iar copiii trebuie să ajungă cât mai curând în brațele unei familii iubitoare pentru a le maximiza șansele unei dezvoltări armonioase. Această prevedere poate să împiedice formarea unor familii aproape natural prin atașamentul și legătura formată între un copil și un voluntar/ educatoare/ îngrijitor/ asistent(ă)/ medic/etc., motiv pentru care abrogarea alineatului (8) al articolului 16, litera c) este imperios necesar.
Un alt aspect urmărit de propunerea înaintată se referă la reducerea termenului în care părinții și rudele copilului și-ar putea retrage declarația de consimțământ la adopție la 30 de zile, precum și reducerea numărului de rude care trebuie identificate pentru a-și exprima consimțământul, de la gradul al IV-lea la gradul al treilea, urmărindu-se astfel integrarea cât mai rapidă a copilului în cadrul familiei adoptatoare. 
Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.
De asemenea, în cazul adopțiilor internaționale, doamna deputat Florica Cherecheș propune scurtarea termenelor din legislația în vigoare pe care copiii trebuie să le petreacă în sistemul de stat: „Până acum, copiii care sunt deschiși adopției internaționale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem și nu au fost adoptați de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la șase luni, tocmai pentru a da șansa mai multor copii să fie adoptați de familii de români stabiliți în străinătate”.
În anul 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Român de Adopții, 1.033 de familii din 1.575 de familii cu atestat doreau să adopte NUMAI copii clinic sănătoși și doar 353 de familii din cele 1.575 doreau să adopte și copii romi. Spre deosebire de cerințele formulate în cadrul adopțiilor interne, în cadrul celor 11 adopții internaționale încuviințate în anul 2013, majoritatea copiilor adoptați au fost de etnie romă, 1 copil fiind încadrat în grad de handicap mediu, iar 4 cu întârzieri în dezvoltare.
Prin încurajarea adopției, statul român, pe lângă faptul că facilitează dezvoltarea armonioasă a copiilor într-un cadru iubitor și securizant, realizează și economii la buget, aferente anilor în care ar avea în grijă copilul în sistem instituționalizat.
Scopul propunerii legislative depuse este de a transforma adopția într-o reală măsură de protecție, care să ofere confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie copiii pentru a se dezvolta armonios.
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar
Trimite email
sâmbătă, 23 noiembrie 2024, 11:36:30 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Conferința anuală ,,Agora”

Ieri, 22 noiembrie 2024, în Aula Albastră a Universității ,,Agora" din municipiul Oradea, s-a desfășurat Conferința anuală ,,Agora" - 2024, cu participarea doamnei rector, conf. univ. dr. Alina Angela Manolescu, a doamnei profesor univ. dr. Adriana Manolescu, președinte fondator, a prorectorilor și decanilor celor două facultăți, cadre didactice universitare, studenți și invitați din partea Primăriei Municipiului Oradea și a Poliției Locale, alți colaboratori ...