Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează șapte săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep modulul al doilea de cursuri, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) – duminică, 3 noiembrie.
Al doilea modul de cursuri începe luni, 4 noiembrie, și durează până vineri, 20 decembrie, adică ține șapte săptămâni, conform structurii anului școlar aprobată prin ordin de ministru.
Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt cinci module, despărțite de cinci vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie.
Prima plată a burselor din anul școlar 2024-2025 se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie, urmând ca bursele să se plătească lunar, de către școli, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare.
Până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis la inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse și sumele estimate pentru plata burselor atât pentru luna septembrie, cât și pentru luna octombrie...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 noiembrie 2024

Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție, spune Melania Dragomir, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș: Copiii noștri vorbesc cu un părinte care are un laptop în față, un telefon sau foarte, foarte multe lucruri de făcut

,,Avem numeroase solicitări pentru profesori logopezi”, spune Melania Dragomir, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, pentru TVR Timișoara. Aceasta a spus că „noi am văzut încă din pandemie că au ajuns la școală copii care vorbesc foarte greu sau deloc, sau au tulburări de limbaj”. „Sunt copii tipici, fără probleme, dar copii cu care nu s-a vorbit acasă”, a precizat Melania Dragomir.
Melania Dragomir: Sufletul copilului nostru se hrănește cu timp și atenție. În momentul în care noi nu mai avem timp, chiar mă gândeam la tinerii părinți ce greu este pentru ei în momentul de față să crească copiii, pentru că acum parcă timpul a intrat la apă. Tehnologia asta ne-a luat telefonul mobil, ne-a luat bucăți de viață, aș putea să spun. Se vede foarte bine. De ce? Ajung la grădiniță și copii nonverbali, ajung la școală copii nonverbali...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

„Protecția drepturilor copiilor în mediul online”

Miercuri, ELSA Oradea a organizat un seminar pe tema

„Protecția drepturilor copiilor în mediul online”

Miercuri, 5 martie 2014, ELSA Oradea a organizat, în sala festivă a Facultății de Drept, un seminar pe tema „Protecția drepturilor copiilor în mediul online”, în cadrul evenimentului, intitulat ELSA Day.

„Prin acest eveniment, ne-am propus să tratăm, punctual, cazurile privind traficul de minori, pedofilie, pornografie infantilă, și să arătăm în ce mod este afectată dezvoltarea copilului în cazurile expunerii în cadrul unor materiale nepotrivite/indecente, problema prietenilor virtuali (cine sunt ei cu adevărat și ce doresc), dar și alte asemenea cazuri”, ne-a spus președintele ELSA, Lucian Costa.
Tema propusă a fost tratată specific profesiei de fiecare dintre distinșii invitați: judecătoarea Carmen Domocoș, vicepreședinte al Judecătoriei Oradea, avocat Răzvan Doseanu, avocat în cadrul Baroului Bihor, dl comisar-șef Valerian Șipoș, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, dl Tiberiu Pugna – președinte al Colegiului Psihologilor din Oradea, dna lect. univ. dr. Delia Bârle, psiholog, profesor la Facultatea de Științe Socio-Umane, Oradea, departamentul de Psihologie, precum și Petru Pavel Radu, agent-șef de poliție.
 Pentru început, tema a fost tratată de dna psiholog Delia Bârle „Am să vă vorbesc liber despre ceea ce am studiat, am cercetat, am proiectat și ceea ce practic în acest domeniu al protecției copiilor pe internet. Experiența mea se rezumă la două cercetări importante, una care are rolul să identifice principalii factori de risc din punct de vedere psihologic, atunci când vorbim de riscurile la care sunt supuși copiii pe internet și o altă cercetare cu privire la eficiența unei posibile intervenții atunci când dorim să informăm copiii și părinții, dar și cadrele didactice despre ce înseamnă pericolele pe internet și ce am putea să facem în acest sens pentru a-i sprijini mai mult. În acest sens, am proiectat două programe de intervenție, unul care se desfășoară în mediu privat, cu grupe de copii, face parte dintr-un proiect mai amplu, se numește „Eu sunt eu” și modulul pentru clasele I – II are rolul de a sprijini informarea copiilor despre ce înseamnă internetul și ce înseamnă riscurile atunci când utilizăm internetul. Un alt proiect pe care l-am gândit și care derivă din cercetările conduse anterior, se intitulează „Căpitan pe internet navighează deștept” și anul trecut s-a desfășurat în mai multe școli din județul Bihor”.
În „incursiunea” făcută, doamna psiholog a descoperit care sunt activitățile care îi atrag pe copii pe internet, cât timp stau copiii pe internet, câte site-uri cunosc ei (elevi din clasele a II-a și a III-a) și câte site-uri accesează. Punând întrebări asemănătoare părinților acestora, s-a urmărit să se vadă dacă ceea ce știu părinții coincide cu ceea ce fac copiii. S-a constatat că într-un număr destul de mare de cazuri, părinții nu știu în totalitate ceea ce fac copiii lor pe internet. Nu știau despre site-urile pe care copiii le accesează pentru a vedea filme și pentru a descărca muzică; părinții știau despre site-urile cu joculețe ușoare, nu despre site-urile de socializare și despre site-urile de pe care se descarcă materiale. Ca psiholog, dna Delia Bârle a descoperit și corelația care există între anumite trăsături (agitația sau lipsa de concentrare a atenției) și timpul pe care acei copii îl petrec pe internet. Din cea de-a doua cercetare, a constatat că „părinții nu cunosc politicile de securitate pe care le pun la dispoziție diverse site-uri și în momentul în care părintele nu le cunoaște este greu să-și ajute copilul și întrebarea retorică este: dacă nu părintele, atunci cine? Dacă nu părintele, atunci o poate face școala sau un anumit specialist, cum ar fi psihologul”, a conchis dna psiholog Delia Bârle.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Protecția drepturilor copiilor în mediul online”.        

Trimite email
joi, 21 noiembrie 2024, 14:18:27 Ora standard a Europei de Est