Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Exercițiu de memorie culturală

Controverse (29)

Exercițiu de memorie culturală

În „Impresii literare” (1908), Ilarie Chendi remarca, în Viena, însuflețirea ajunsă la paroxism, convins fiind că aceasta se explică prin faptul că auto

„La noi? Pare c-ar fi o prăpastie între noi și capitala noastră. Poeții n-o cântă (...), nuveliștii nu-i simt pulsul vieții. Sau când totuși se inspiră din ea, e pentru a descoperi noroiul, pentru a scrie ironii pe socoteala mahalagiului (...). Nicăieri o notă de simpatie, nicăieri un ochi mai ager pentru prinderea și prelucrarea artistică a notelor ei originale.
Și e păcat”, a firmă I.C.
Ne-am amintit cele de mai sus citind suplimentul revistei „Contemporanul” nr. 9/2013, intitulat „București în șapte mii de semne”, întrebându-ne în același timp dacă de-a lungul atâtor ani, situația s-a schimbat în mod simțitor. Aflăm cu această ocazie că între 18 – 20 octombrie 2012 în capitală s-a desfășurat Festivalul „București, mon amour”, deschis cu Gala Premiilor Contemporanul, laureații din 2012 fiind: Dumitru Radu Popescu („unul dintre seniorii romanului românesc postbelic”), Ion Simuț („Premiul de Excelență pentru critică și istorie literară”), Bogdan Crețu („o promisiune de înaltă ținută în critica literară contemporană”), Vladimir Epstein („îngerul lucid cu cartea în mâini”). Festivalul a cuprins și alte manifestări: expoziții de albume și carte, spectacole, o expoziție de fotografii realizate de Iulia Maria Kuciuk, recitaluri de muzică și poezie etc., organizatorii propunându-și să aducă în prim-plan „modele de înaltă ținută” într-o societate românească aflată într-o îngrijorătoare criză, a modelelor. Pentru a dezvălui cât mai multe fețe ale capitalei, a fost realizată și o mini-anchetă în cadrul căreia mulți participanți au răspuns la întrebările:
1.Ce înseamnă pentru dumneavoastră orașul București?
2.Ce impresie v-a lăsat această ediție a Festivalului „București mon amour”?
3.Cum credeți că am putea schimba imaginea Bucureștiului pentru a redeveni acel mic Paris de altădată? Cum ați vrea să fie? Ce-i lipsește? Ce-i prisosește?
După cum anticipau organizatorii, textele antologate dovedesc că fiecare autor are Bucureștiul lui unic. Adrian Christian Kuciuk, de pildă, a spus într-un interviu destinat presei albaneze că Bucureștiul i se pare „cel mai bun oraș pentru un prozator” și drept argument, aduce „cărțile pe care le-am scris în ambele limbi și pe care acum Bucureștiul meu (unul bilingv și metaforic) le îmbogățește prin prezența și absența lui”. Observă, de asemenea, că Bucureștiul are un mister aparte și câteva elemente de certă originalitate, din care poate ieși un oraș inconfundabil. Pentru aceasta însă trebuie realizat „echilibrul acela dintre esență și dinamică a vieții culte”, care presupune nu doar investiții bănești, ci, în opinia sa, „necesită alt gen de trudă și sacrificii”.
Eugen Uricaru „vede” în orașul – simbol „un amestec interesant și exploziv de virtuți și defecte”, așa cum i se pare România întreagă și consideră această ediție a Festivalului BMA „una de răscruce în sensul importanței sale ca fenomen cultural”. Ar dori ca Bucureștiul să nu mai fie confundat cu Budapesta în saluturile marilor vedete care îl vizitează. Ideea micului Paris e de părere E.U., vine de pe vremea când în Parlamentul României se vorbea în limba franceză. „Acum nu mai trebuie decât ca în Parlament să se vorbească românește... corect”. De remarcat faptul că romanul său „Rug și flacără” (1977) e „o evocare fascinantă a Bucureștilor lui Alexandru Ioan Cuza” și că după scenariul scris tot de autor s-a turnat filmul cu același titlu, film ce a fost distins cu Marele Premiu la Festivalul de la Santa Rem (Portugalia, 1979).
Pentru Ion Lazu, capitala noastră a devenit obiectul unei iubiri statornice, active și necondiționate, așa cum reiese din mărturisirea autorului: „Iubirea mea pentru orașul București nu băltește, nu lâncezește, nu se complace în pură contemplare...”. Adevărat grăiește căci a cunoscut amănunțit orașul, i-a cercetat cu atenție și interes fațadele și s-a pătruns de liniștea și armonia construcțiilor. Ca urmare, numai în decurs de un an, a postat pe blogul său 2.000 de fotografii cu imagini din București, cu un curaj ce părea să nu mă caracterizeze, am inițiat punerea unui număr de aproape 200 de plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți”, precizează I.L. Ne îndeamnă să respectăm Bucureștiul, văzând în el un oraș singular în această parte a Europei și, totodată, să-i facem cunoscută istoria semnificațiile, devenirile. Bogdan Crețu nebucureștean, un om pe care îl leagă de capitală doar „câteva mituri livrești și câțiva prieteni” afirmă că Bucureștiul său e cel al marilor scriitori: „cel în care și-a trăit ultimii ani lucizi Eminescu, cel în care a băut bere, a făcut gazetărie și literatură Caragiale, cel în care a scris Camil Petrescu, cel în care a făcut carieră literară Liviu Rebreanu, cel în care Lovinescu a imprimat direcția modernizării literaturii române, dar și cel din care Călinescu, a fugit la Iași, ca să-și poată scrie Istoria...”. Consideră că inițiativa BMA are meritul de a menține în viață o conștiință a propriilor valori.
Corneliu Șenchea susține că Bucureștiul este o sursă inepuizabilă de povești, romane, piese de teatru, ecranizări, dar insuficient explorată de artiștii contemporani. Dacă e explorată totuși uneori, „rețin atenția doar subiectele și aspectele sordide de parcă un demon masochist ne împinge din 1990 până azi să stăruim într-o înfierare a propriei slăbiciuni, neputințe, ignoranțe și nepăsări”. Afirmațiile acestea (curios lucru!) intră în consonanță cu cele ale lui I. Chendi, cu toate că sunt despărțite de un lung șir de ani.
Mai puțin optimist și de loc diplomat, Constantin Șerban Cantacuzino are următoarea imagine a Bucureștilor: „un oraș trist, în momentul de față, într-o țară tristă, neguvernată de români, administrată de alții...”.
În încheierea acestor spicuiri, suntem îndemnați să afirmăm că „București în șapte mii de semne”, ediție alcătuită și îngrijită de Aura Christi, se constituie într-un nimerit exercițiu de memorie culturală, neuitând, desigur, aserțiunea: „Cel dintâi pas al activității critice este determinarea contemporană a valorilor istorice”. (G. Călinescu) Al. Serpens
În foto: prof. Corneliu Senchea
 
Trimite email
sâmbătă, 27 aprilie 2024, 15:13:47 Ora de vară a Europei de Est