Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Controverse

Criticul - „un mijlocitor cinstit”

Am fost îndemnați de Morice Blanchot a vedea în critic „un mijlocitor cinstit”, iar de Bernard Pingaud a-l socoti un cititor nu prea mult diferit de masa publicului, însă „un cititor de avangardă” la care apelăm ori de câte ori dorim să surprindem mișcarea profundă a unei opere, căci el posedă acea „experiență a posibilului”, locul comun unde un autor întâlnește mulțimea cititorilor săi.

Ne-am amintit cele de mai sus citind articolul domnului Ion Simuț „Critici cu umor, critici fără umor” (R. l. nr. 46) care elogiază demersul critic al autorului „Istoriei literaturii române contemporane”, între altele și pentru că acesta „pune „tichia de mărgăritar” pe capul eșecurilor literare”, considerând că „în ultimii ani negațiile sale sunt cu mult mai numeroase decât afirmațiile”. Plasându-l în categoria criticilor cu umor, dl Ion Simuț vorbește despre „negativismul jovial” al lui Alex Ștefănescu, negativism ce nu înseamnă „condamnare”.
 Atenția stăruitor îndreptată în ultima vreme spre cărțile proaste nu numai de dl Alex Ștefănescu implică luarea în discuție a două aspecte. Unul, cel mai important, a fost elucidat de Eugen Lovinescu în „Glossa asupra criticei” („Critice, vol.3 ,ed. a ll-a, 1920), în care citim: „Critica e raza de inteligență cordială ce străbate opera artistului. Ea îi luminează adâncurile (...) sub căldura  admirației pricepătoare”. Lovinescu nu tăgăduiește meritul criticii negative, socotind că aceasta o ia înaintea timpului  care elimină de la sine creațiile lipsite de valoare. I se pare însă „cu mult mai folositoare așa-zisa critică a frumuseților” motiv pentru care își încheia Glossa... cu aserțiunea: „Un critic, care a izbutit să sporească „frumosul” omenirii oricât de puțin, e cu mult mai folositor decât criticul care a nimicit oricât de multă urâciune literară”.
Al doilea aspect ține de faptul că un critic preocupat mai ales de reliefarea defectelor unei opere ar putea deveni opac în fața unei creații viabile, fără a găsi tăria morală de a se „revizui”, recunoscând astfel în mod onest că opinia sa formulată în legătură cu opera negată, a fost eronată.
Nu afirma deunăzi un critic galonat, deținător de trei ori al premiului la secțiunea „istorie și critică literară” că opera lui M. Caragiale, „Craii de curte veche” este „cea mai proastă carte din toată proza românească”? (Al Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 27 aprilie 2024, 15:23:44 Ora de vară a Europei de Est