Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Nume mari, despre Urmuz

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz

,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general.

Căci, într­adevăr, există un veritabil mit Urmuz, care a debutat cu un cult al său, întreţinut „cu o adevărată fervoare cvasireligioasă" de „moderniştii de diverse nuanţe (dadaişti, constructivişti, suprarealişti etc.)", care­şi aduc „omagiul lor necondiţionat memoriei aceluia în care vedeau un mare înainte­mergător, un profet, un geniu tutelar" (Nicolae Balotă, Urmuz, Ed. Dacia, 1970, p. 147). Exemplifică, citează, încearcă să explice criticul în carte această situaţie.
Multe detalii pot fi găsite - fără a epuiza subiectul - şi în excelentul volum al lui Constantin Cubleşan, Urmuz în conştiinţa criticii, Ed. Cartea Românească, 2014. A contat, desigur, în creşterea acestui mit şi paradoxul (aparent doar?) dintre viaţa „civilă" a lui Urmuz şi creaţia sa, inclusiv sinuciderea (spune Petru Cârdu, acum un deceniu şi jumătate, în contextul traducerii în limba sârbă a lui Urmuz: „Urmuz este distrugătorul moştenirii literare româneşti. Un om cu două vieţi, care a scurtat una din proprie iniţiativă, dar a creat o mare lucrare independentă care stă în faţa noastră. (...) El a aparţinut sfintei constelaţii a tragicilor" (subl. n.), dar cu siguranţă explicaţia stă în termenul impact. Asupra literaturii în primul rând, ca manifestare de mare pregnanţă într­un moment de „ruptură" în cultura începutului de secol XX şi, nu mai puţin relevant, în... grila de percepere/evaluare a lumii, pentru că ne­a dăruit adjectivul urmuzian! „În viaţa noastră publică ... locul lui Caragiale a fost schimbat cu Urmuz", scrie Nichita Danilov chiar pe coperta cărţii sale ,,De la Caragiale la Urmuz sau realitatea sub formă de conservă", Ed. Tracus Arte, 2021. Câţi scriitori - români sau străini - au mai inspirat adjective care se pot folosi nu referitor la opera lor, ci pentru a descrie „viaţa publică" (îmi vine în minte, la noi, numai bacovian, din lume aş menţiona donquijotesc, pantagruelic etc., acestea de pe urmă plecând de la personaje-mituri).
Revin însă la citate, fără a mai relua şi spusele lui Eugen Ionescu de prin anii 1960, nici pe cele mai vechi ale lui Saşa Pană, Geo Bogza şi altora din anii 1930 - cu excepţia unei afirmaţii a lui Vasile Voiculescu, rostită la radio în 1932 şi republicată în Gânduri albe, Cartea Românească, 1986 (pag. 97): „Despre scriitorul Urmuz se poate spune că e unic. Bun sau admirabil sunt epitete pentru literatura obişnuită. Creaţiilor lui Urmuz nu li se potriveşte decât calificativul unic... Uluitoarea lui apariţie în literatura noastră a uimit pe toţi şi a zăpăcit pe cei mai mulţi". Ceva de genul acesta spune şi Geo Bogza în ,,Eu sunt ţinta", o carte de dialoguri cu Diana Turconi (Editura Du Style, 1996, p. 49): „Mare e puţin spus. El este întemeietorul literaturii absurde,  înaintea tuturor celor care au scris în genul acesta în Europa". Iar la pagina 53 citim: „Prin zbuciumul lăuntric, prin curajul de a nu­i cere vieţii vreun confort oarecare, prin sfârşitul tragic şi puritatea aspiraţiilor, Urmuz stă lângă Eminescu". Urmuz „a plătit cu viaţa literatura pe care a scris­o - şi de aceea este atât de autentică"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Merită, însă, să citiți și mai departe articolul, și să lecturați întreg numărul la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem afla din acest număr, despre care facem vorbire: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion", Acad. Cătălin Zamfir: Sociologia şi visul României, Dan Anghelescu: Vintilă Horia - Romanul ca poezie şi cunoaştere, Alexandru Mărchidan: Ardealul - pământ românesc, Eufrosina Otlăcan: Polivalenţa matematicienilor români, Theodor Codreanu: Calendarul câinelui fosforescent, Tudor Nedelcea: Eminescu: Influenţa austriacă asupra românilor, Lucian Costache: Fuchsiada - Epopeea eroicului sunet muzical...și multe altele.
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr bogat și interesant!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 17 mai 2024, 09:49:06 Ora de vară a Europei de Est