Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

România - o țară fără învățători?

Articol apărut în ,,Făclia” (ziar independent de Cluj)

România - o țară fără învățători?

Văzând că am publicat articolul Edupedu ,,Scrisoare deschisă semnată de 29 de licee pedagogice către Președinte, Parlament și Ministerul Educației să nu desființeze specializarea de învățător de la aceste școli", verișorul Mircea Bertea, și el absolvent al Liceului Pedagogic ,,Iosif Vulcan" din Oradea, astăzi, director al unui prestigios liceu pedagogic din Cluj-Napoca, mai exact Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr", ne informează despre ce s-a mai făcut în susținerea cauzei...

Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), al cărei președinte este, a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România"...
Aici puteți citi articolul România - o țară fără învățători?
 
Moto:
Dacă poți citi aceste rânduri, mulțumește-i unui învățător!
1. Scurt recurs la istoria școlilor normale - „academiile" care formau învățători
 Am considerat necesar să prefațăm acest articol cu „puțină istorie" a învățământului pedagogic preuniversitar românesc, deși suntem convinși că importanța, tradiția în domeniul excelenței, rolul și locul liceelor pedagogice în istoria învățământului preunivesitar pedagogic nu mai trebuie demonstrate, istoria școlilor normale, școli care au pregătit și pregătesc învățători și educatoare, fiind una prestigioasă, cu rădăcini în renumitele écoles normales înființate la sfârșit de secol al XVII-lea în Franța și răspândite apoi în întreaga lume. Ecoles normales care sunt strămoșii liceelor și colegiilor noastre pedagogice, ai colegiilor universitare și ai facultăților de pedagogie din întreaga lume. Sintagma se mai păstrează în denumirile unor universități din Europa, SUA, America Latină și chiar din Asia, în capitala Chinei funcționând și astăzi prestigioasa Universitas Normalis Pechinum, universitate fondată în 1902, pe frontispiciul căreia se poate citi (în engleză) următorul motto: Învață pentru a-i instrui pe alții, acționează pentru a servi drept model pentru toți!
 În spațiul românesc școlile normale s-au înființat în zone și în perioade diferite. Astfel, în Transilvania aceste școli s-au înființat sub emblema renumitelor preparandii la Sibiu, Blaj și Arad. În Țara Românească, în aprilie 1838, patru județe (Buzău, Dolj, Gorj și Mehedinți) răspund inițiativei Eforiei Școalelor, începând pregătirea candidaților ce urmau a deveni învățătorii școlilor sătești. Urmează Moldova, la Iași, unde, în preajma Unirii Principatelor, la Școala Primară Vasiliană de la mănăstirea Trei Ierarhi se va organiza un internat pentru tinerii meniți a ajunge învățători sătești. Preocupările pentru înființarea școlii preparandale încep aici din 1853, în martie 1854 întocmindu-se „Proiectul pentru înființarea Institutului preparandal", proiect care va fi pus în aplicare abia în 1855. Prima denumire a școlii a fost aceea de Școală Preparandală. Titu Maiorescu este cel care a oficializat denumirea de școală normală, în sensul de școală pregătitoare pentru învățători, propunând ca numele școlii să fie Școala Normală/ Institutul Pedagogic de la „Trei Ierarhi", fiindu-i și primul director și profesor de pedagogie și de metodici și inițiatorul introducerii practicii pedagogice în orarul și în programul obligatoriu al instituției.
 După reformele lui Cuza și concomitent cu activitatea mai puțin cunoscută astăzi de pedagog a lui Maiorescu, o contribuție extraordinară a avut-o Spiru Haret, omul care a pus bazele învățământului românesc modern în urmă cu mai bine de 120 de ani. Într-o țară în care puțină lume știa să scrie și să citească, într-o țară în care analfabetismul era de aproape 80%, Spiru Haret a reușit să impună reforme profunde, să înființeze primele grădinițe și să asigure construirea a 1.980 de școli, girând astfel și profesionalizarea carierei didactice de învățător, un învățător „apostol al neamului", care trebuia să-i învețe nu numai pe copii, ci și să facă educație și să „lumineze" comunitatea din care făcea parte. Dezvoltarea învățământului românesc după epoca Spiru Haret până la sfârșit de secol XX se va baza în continuare pe rolul și locul acestor școli normale care, sub denumiri și cu durate de școlarizare diferire (6, 5 sau 4 ani), vor consolida tradiția învățământului pedagogic preuniversitar la noi, fiind în continuare, până la „reforma Marga" (1997-2000), sursa instituțională oficială unică pentru calificarea învățătorilor și educatoarelor în România.
2. Școlile normale/ liceele pedagogice după „reforma" Marga
După ministeriatul Marga și aproape un deceniu de ezitări și de atribuiri de alte roluri liceelor și colegiilor pedagogice (școlarizare în profesii ca intructor-animator, bibliotecar-documentarist, mediator școlar, profesii fără solicitare reală pe piața muncii în România perioadei respective), prin mobilizarea tuturor colegiilor și liceelor pedagogice din țară, constituite în anul 2011 în Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), în mandatul ministerial al dnei Ecaterina Andronescu, prin OUG 92/2012, care a modificat Legea educației naționale din 2011, s-a redat acestor instituții rolul lor tradițional, acela de a forma învățători și educatoare. Astfel că liceele și colegiile pedagogice, existente acum în toate municipiile reședințe de județ din țară, și-au reluat procesul de formare a cadrelor didactice calificate pentru ciclurile preșcolar și primar prin școlarizare cu durata de 4 ani, cu dublă specializare învățători-educatoare. În paralel, la nivel universitar a apărut o nouă specializare și primele promoții de profesori pentru învățământul preprimar și primar cu studii de licență, absolvenți ai facultăților de științe ale educației, specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar.
3. Ce prevede forma actuală a proiectului de lege a învățământului preuniversitar, după revizuirea și completarea proiectelor Cîmpeanu
 Am avut acces doar la versiunea proiectelor de legi ale învățământului difuzată de stiripesurese.ro - care a venit pentru noi cu două vești. Una bună și una rea. Începem cu vestea bună. Vestea bună este aceea că în varianta evocată a proiectului legii învățământului preuniversitar apare, de această dată, o secțiune distinctă dedicată învățământului preuniversitar vocațional pedagogic. Și nu numai că apare, dar în bună măsură ea este exact așa cum am scris-o și am trimis-o noi ministerului în perioada în care proiectele de legi Câmpeanu erau în dezbatere publică (iulie-august 2022). Plus că secțiunii trimise de noi, secțiune dedicată învățământului liceal vocațional pedagogic, i se atribuie în această variantă de proiect și gloriosul număr 10. Numai că, și de această dată, propunerea noastră a fost acceptată cu o excepție. Iarăși una fundamentală. Și aici începe vestea rea, anume că la Art. 52, alin. (2) se prevede că: "(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educator-puericultor, instructor de educație extrașcolară" (s.n., M.B.).
 Așadar, de la art. 52, (2) lipsește specializarea tradițională a liceelor pedagogice, anume aceea de învățător-educatoare, deși specializarea educator/ educatoare este menționată două rânduri mai jos, la alineatul 3, plus că la acest alineat apare și o specializare nouă, aceea de educator pentru educație timpurie, specializare care nu se mai regăsește nicăieri în cuprinsul proiectului de lege discutat aici, deși ar trebui să se regăsească obligatoriu la art. 160, unde se vorbește despre funcțiile didactice în învățământul preuniversitar. Se afirmă (e drept, prin omisiune) posibilitatea de a nu mai avea specializarea de învățător, dar la art. 171 (1) b) apare, totuși, învățătorul alături de profesorul pentru primar și preprimar licențiat prin specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar (PIPP). Greu de citit și de înțeles aceste articole, fie redundante, fie singulare, ale acestui proiect de lege!!! Aceasta, în condițiile în care, se știe, jocul de-a uite-nu-e nu este recomandat în proiecte de legi, cu atât mai mult în proiecte de legi ale educației.
Pentru a încerca o clarificare, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP) a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, împreună cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Educației, ai universităților de prestigiu din țară, ai Parlamentului României, ai asociațiilor de părinți, cu participarea a 44 de reprezentanți ai conducerilor liceelor și colegiilor pedagogice din țară și a 55 de delegați ai cadrelor didactice din liceele și colegiile pedagogice membre ale ANCLP din România, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România" (O analiză din perspectiva relației educație timpurie - învățământ primar-liceu pedagogic-universitate-beneficiari). Conferința a dezbătut rolul și locul liceelor și colegiilor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România, încercând să răspundă, în principal, următoarelor întrebări: Ce reprezintă acum liceele și colegiile pedagogice pentru învățământul românesc? Dacă nu cumva acestea sunt desuete/ depășite? Ce oferă și ce ar putea oferi ele ca plusvaloare azi? Care este relația învățământ preuniversitar pedagogic-învățământ universitar pedagogic? Ce s-ar putea întâmpla dacă ar fi desființate, lăsându-se întreaga formare în sarcina învățământului superior? Dar dacă de la aceste licee ar dispărea specializarea tradițională de învățător-educatoare? Și dacă nu s-ar schimba nimic? Nu știm să se fi pus public aceste întrebări și, cu atât mai puțin, să se fi răspuns pertinent și expert la ele, în baza unor cercetări serioase și profesioniste în acest sens.
Că absolvenții majorității liceelor și colegiilor pedagogice din țară se bucură de aprecieri unanime și că sunt căutați, cu deosebire de școlile primare și de grădinițele particulare, se cunoaște, pregătirea lor foarte bună fiind recunoscută fără ezitare, inclusiv de către facultățile de științe ale educației de la cele mai prestigioase universități din țară. Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare, iarăși se înțelege și se recunoaște, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând, de altfel, fără a fi obligați de vreo lege sau de vreun regulament, cursurile universitare. Și atunci de ce ar trebui să lipsească specializarea tradițională a acestor licee din actualele proiecte de legi ale educației?  Să însemne oare acest lucru că se renunță la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice sau, dimpotrivă, că liceele și colegiile pedagogice ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte, practica pedagogică îndeosebi?! Că ar trebui păstrate, chiar cu prețul unor condiționări, despre care s-a vorbit în panelul și în atelierele interactive ale conferinței de la Timișoara, precum și în Rezoluția conferinței, concluzionându-se că există o îngrijorare reală și reacții publice semnificative privind viitorul acestor licee, România putând deveni astfel, în viitorul apropiat o țară fără învățători. Și, într-un viitor nu prea îndepărtat, o țară fără viitor.
 Prof. dr. Mircea BERTEA,
Expert în educație, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris
 
 https://ziarulfaclia.ro/romania-o-tara-fara-invatatori/
Trimite email
sâmbătă, 4 mai 2024, 00:32:07 Ora de vară a Europei de Est