Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”

Luni, la Universitatea Agora, s-a lăsat cu o furtună de idei (II)


În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”
În articolul anterior, vă spuneam că Academia Română a organizat luni (2 noiembrie 2015), în Aula Verde a Universității Agora din Oradea un brainstorming, în cadrul proiectului 10 - România, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are...

Brainstormingul Academiei s-a lăsat, așa după cum îi spune și numele, cu o furtună de idei, declanșată de distinșii invitați și amplificată de participanții la masa rotundă: domnul academician Florin Gheorghe Filip (coordonatorul de proiect); domnul dr. ing. Viorel Gaftea - membru GL6,7,8, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna dr. Monica-Andreea Vasiliu, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna Anca Haită - membru GL8, contabil-şef al Bibliotecii Academiei Române; domnul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, rector al Universităţii Agora, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu - coordonator GL4, decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative, Universitatea Agora; conf. univ. dr. Ioan Buciu, Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dominic Bucerzan, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad; judecător, drd. Constantin Manoliu, de la Tribunalul Bihor; lect. univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea; domnul Vlad E. Şerban, Primăria Municipiului Oradea.

Nu știm ce furtună s-a iscat la Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, dar am văzut și am auzit ceea ce s-a întâmplat luni în Agora (un nume predestinat devenit renume). În cele aproape trei ore, s-au vehiculat atâtea idei, s-au spus lucrurilor pe nume, s-a pus punctul pe i, s-a jucat cu cărțile pe masă și pe față, s-a scos Asul din mânecă...

S-a vorbit despre folosirea tehnologiei 3D, multimedia în muzeele virtuale panoramice, despre softuri care reconstituie scrisul de mână în descifrarea unor manuscrise vechi, care reconstituie site-uri arheologice, despre importanța pieței unice digitale în comerțul electronic, despre controversata semnătură electronică (invalidată de Înalta Curte), semnătură care nu este valabilă atașată înscrisului; Internetul a făcut obiectul și subiectul unor dezbateri aprinse. Din păcate, acest spațiu public a fost și este utilizat de unii, sub umbrela anonimatului, în mod fraudulos pentru a discredita anumite persoane sau societăți concurențiale. De aici, necesitatea de a fi reglementat cel puțin la nivelul identificării a celui care a obținut acel domeniu sau a celui care și-a construit pagina de Facebook. Și în spațiul public trebuie să respecți niște reguli, cel puțin pentru protecția intimității. S-a bătut monedă pe legislație, biometrie, securitate digitală, poliție poștală și criminalitate informațională. În anii 90 se vorbea despre dereglementări, acum despre reglementări pentru protecția intimității. ,,Legislația nu are cum să anticipeze viitorul pentru că în domeniul securității este o cursă continuă". ,,Dacă vorbim despre societatea cunoașterii și mediul academic, cunoașterea se face prin educație, iar educația se face prin învățământ. Toată discuția noastră poate avea trei axe: legislativă; OK, reglementările trebuie să apară fără doar și poate pentru că mai bine reglementări greșite decât lipsa lor, pentru că se pot îmbunătăți. A doua axă ar fi piața reală. Pentru că vorbeam de tehnici și tehnologii. În mediul universitar, legat de piața reală, părerea mea este că sunt două drumuri paralele și tot aștept să se intersecteze. În planul al treilea ar fi învățământul sau educația sau până la urmă cunoașterea, unde constat că se fac puține lucruri. Am făcut teste pe studenții mei, am făcut teste pe liceeni, pe alte medii universitare și discuțiile au pornit de la criminalitatea informațională. Este vreo lege în țara asta care să te împiedice să încerci să fii tu al doilea hacker...? Răspunsul a fost unanim: Nu există! Legea dreptului de autor? Da, există ceva. Din păcate, există și două alternative: Nu umblu pe internet ca să nu încalc legea, o extremă sau cealaltă: Am voie să fac orice, că nu mă împiedică nimeni și nimic. După cum spunea domnul academician, în 1990, se vorbea despre libertatea internetului. Doar libertatea a dat start internetului. Era cazul ca după 2010, să se discute și despre pornografia infantilă și terorism... Acum se vorbește despre reglementări. Nu au curajul să o spună cu voce tare că încearcă să obtureze anumite lucruri. Esența este foarte simplă: oare dacă internetul va fi segmentat, ca să folosesc un cuvânt neutru, va mai avea același succes?"

Apoi educația a devenit capul de afiș, ajungând pe buzele tuturor. ,,Fără educație, ceea ce se cheamă România cunoașterii, efectul va fi discutabil, oricât de bune ar fi legile, dacă nivelul de cunoaștere nu va evolua. Părerea mea este că România are nevoie de lideri. Liderii nu se nasc, liderii se fac: lideri politici, economici, administrativi, sportivi, lideri în universități. Nu avem lideri culturali, lideri științifici. Putem spune cum se administrează o societate de matematică? Penibil. Acesta este cuvântul. Legat de cuvântul eGuvernanță, e un pas înainte, dar cu foarte multe capcane. Te legi la cap când nu te doare. Știm că se face și în alte țări... Performanțele din fața hârtiei sunt altele decât în fața ecranului. Cât despre confidențialitate, aceasta este un sac fără fund. Instituțiile românești par să funcționeze prost și tot mai prost. De confidențialitate nu știu cât profităm noi și cât profită alții, intrând în bazele noastre de date".

,,Educația este cheia tuturor lucrurilor! Și aici avem un mare neajuns... În gimnaziu nu sunt profesori de informatică, în liceu nu avem profesori de mate; în universități, în curând, vom rămâne fără profesori de matematică... Problema, la urma urmei, sunt banii. Nu avem strategii și politici educaționale. Nimeni nu le face copiilor ceea ce se cheamă educație NETățenească: intrând pe NET, copiii nu știu cu ce junglă au de a face! Orele de informatică lipsesc din programele școlare, or acestea ar trebui să se facă din clasele mici... Din universități, ies cetățeni cuminți și nevinovați; în piața privată, însă, lucrurile stau altfel și merg cu o altă viteză, la o altă turație".

Alții sunt de părere că pentru cei mai mulți dascăli, mai important decât banii este prestigiul social, dar cum prestigiul social s-a tot împuținat și estompat, din an în an, rămânem cu un gust amar. Și s-a mai exprimat un adevăr crud în cadrul brainstormingului organizat luni de Academia Română la Universitatea Agora: ,,Dacă nu ai o țintă, unde să mergi, practic, nu ai cum să ajungi"!

Ovidiu DAN

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: În cadrul brainstormingului Academiei Române: ,,Educația este cheia tuturor lucrurilor”.